Mediile reci de la latitudinile polare
Competenţe:• utilizarea terminologiei specifice referitoare la mediile latitudinilor polare;
• descrierea analitică a mediilor polare;
• relaţionarea componentelor în cadrul acestor medii;
• manifestarea unui comportament ecologic.
?
Ce zone naturale sînt cuprinse în latitudinile polare? Care sînt componentele generatoare ale acestora?
Localizare
Mediile reci sînt localizate la cei doi poli şi în regiunile subpolare: în emisfera nordică - Oceanul Arctic, Groenlanda, Arhipelagul Nord-Canadian, extremitatea nordică a Scandinaviei, a Rusiei, a Canadei, Peninsula Alaska, iar în emisfera sudică - Ţara de Foc (fig. 8.1). Mediile reci sînt caracteristice şi regiunilor montane
înalte, situate peste linia zăpezilor persistente: Anzii chilieni, Himalaya, Alpii etc.
Mediile reci includ mediul polar şi mediul subpolar.
Mediul polar glaciar
Este specific pentru Antarctida, Groenlanda, Insula Novaia Zemlea, Insula Franz Joseph, Arhipelagul Nord-Canadian, reprezentînd cel mai rece mediu de pe Pămînt cu un regimul termic negativ pe tot parcursul anului (fig. 8.2). Valoarea termică cea mai scăzută a fost înregistrată la staţia Vostok (-89,3 °C), în Antarctida. Circulaţia atmosferică este permanent descendentă. Anticiclonii polari determină o cantitate redusă de precipitaţii (100 mm/an) sub formă solidă, precum şi vînturi puternice, persistente (vînturi polare) (cum se formează ele?). Precipitaţiile sub formă de zăpadă se transformă prin tasa- re în mase de gheaţă, ce ating - în Antarctica şi Groenlanda - grosimi de la cîteva sute de metri la peste 2000 m, formînd calote glaciare. Noaptea şi ziua polară au o durată de circa şase luni.
Fig. 8.1. Peisaj din Ţara de Foc (America de Sud)
£
£:
a'
■§-
I FMAMI I ASON D Fig. 8.2. Ciimograma mediului arctic
40 Capitolul II. Tipologia mediului geografic
Fig. 8.3. Relief de field
Substratul se află sub calota glaciară, iar formele de relief întîlnite sînt reprezentate prin field-uri (platouri uşor ondulate) (fig. 8.3), kame, drumline. Solul este îngheţat pînă la adîncimi mari (în Antarctica - 400 m). Uneori, în anotimpul de vară, pe versanţii munţilor se dezvoltă specii de muşchi şi licheni (oazele antarctice). Fauna este săracă, fiind reprezentată de morse, urşi polari - în regiunile arctice şi de pinguini - în Antarctida. Animalele s-au adaptat mediului prin culoare, stratul adipos, modul de hrănire. Activitatea umană este limitată, aşezările omeneşti sînt rare. Mai multe ţări, printre care SUA, Rusia, Norvegia, Australia, au înfiinţat staţii de cercetări ştiinţifice în Antarctida (fig. 8.4).
în cadrul acestui mediu se diferenţiază cîteva submedii cu trăsături specifice:
a) mediul calotelor glaciare, reprezentat prin platoşa de gheaţă, lipsită de comunităţi vii;
b) mediul deşertărilor reci pietroase;
c) mediul de mlaştină, situat în zona de contact cu mediul subpolar.
Fig. 8.4. Staţie de cercetări ştiinţifice în Antarctida
Mediul subpolar (de tundră)
• Ce mase de aer influenţează acest mediu?
Mediul subpolar ocupă 10% din emisfera nordică, întinzîndu-se în nordul Canadei, în Alaska, în tundra eurasiatică, în munţii înalţi (Altai, Pamir, Himalaya, Anzi, Alpi). în emisfera sudică mediul de tundră cuprinde insulele Falkland, Shetland de Sud şi peninsula Graham. Temperatura medie anuală este de 0°C. Iama este lungă şi geroasă (temperaturi sub -30°C, cu zăpadă şi vînturi puternice), vara - scurtă şi răcoroasă (temperaturile pot atinge 8-10°C, cauzînd topirea parţială a zăpezii). Cantitatea de precipitaţii este mai mare decît în mediul polar (200-500 mm), dar tot sub formă de ninsoare. Noaptea polară a determinat o serie de adaptări ale plantelor şi animalelor (durata scurtă de vegetaţie, schimbarea blănii, hibernarea etc.). îngheţul permanent al substratului influenţează
Tema 8. Mediile reci de la latitudinile polare 41
Fig. 8.5. „Rîu" de pietre
Fig• 8.6. Renul caribu
componentele hidrică şi biotică. Orizontul îngheţat este impermeabil şi nu permite dezvoltarea sistemului radicular al vegetaţiei forestiere, constituind şi un obstacol pentru construcţia drumurilor, a căilor ferate, a clădirilor. Acestui mediu îi sînt caracteristice turbăriile, mlaştinile, care reprezintă rezultatul revărsării rîurilor în anotimpul de vară.
Procesele geomorfologice sînt legate îndeosebi de acţiunea factorilor eolian, glaciar şi nival, determinînd apariţia formelor periglaci- are de relief: rîuri de pietre (fig. 8. 5), avalanşe, mări de pietre, morene etc. Lumea vegetală s-a adaptat la condiţiile îngheţului veşnic şi este reprezentată de ierburi, muşchi, licheni, alge, plante pitice (mesteacănul pitic, salcia pitică, merişorul, afinul etc.). Fauna este mai bogată, mai ales cea acvatică (moluşte, foca, morsa), iar pe uscat - ursul polar, renul caribu (fig. 8.6), diferite specii de păsări migratoare care sosesc aici în anotimpul de vară.
Solurile sînt turboase de tundră, lipsite de fertilitate, în cea mai mare parte îngheţate. Influenţa antropică în acest mediu este limitată din cauza condiţiilor naturale aspre. Aşezările umane sînt concentrate mai ales în regiunile cu resurse ale subsolului (petrol - în Alaska, cărbune şi minereuri - în Eurasia) sau în locurile cu pajişti întinse, favorabile pentru creşterea animalelor (a renilor). Astfel, în tundră prevalează mediul natural.
%#■ TERMEhfS-CHElE j
Field - termen utilizat în Peninsula Scandinavică pentru suprafaţa superioară netedă a unui masiv montan, modelată prin acţiunea gheţii.
Kama - relief fluvioglaciar sub formă de movilă sau treaptă, care rezultă din acumulări de nisip, pietriş, argilă în zona de topire a gheţarului. Poate atinge înălţimea de 50 m.
Drumlin - formă de acumulare creată de gheţarii de calotă. Are formă elipsoidală, asimetrică. Atinge 200-1000 m lungime, 100-200 m lăţime şi pînă la 40 m înălţime.
v__________:________________________________________________________)
42 Capitolul II. Tipologia mediului geografic
REPERE
• Parcul Naţional Groenlanda este cel mai mare din lume (700 000 km2) şi ocupă partea de nord-est a Insulei Groenlanda. A fost înfiinţat printr-o hotărîre a Guvernului Danemarcei, la 22 mai 1974, în scopul protejării mediului natural. Este ocrotită întreaga zonă cu masa de gheaţă care o acoperă. Fiordurile (golfuri marine înguste, cu maluri abrupte) au un rol însemnat în formarea aisbergurilor, fiind adevărate„uzine"de gheţari plutitori. Insula este acoperită cu o calotă de gheaţă groasă de 1000-2000 m. Este protejată fauna arctică: ursul polar, boul moscat, lemingul, vulpea polară. în Parcul Naţional Groenlanda nu există nici o aşezare omenească, cu excepţia a trei staţii meteorologice.
v__________________________________________________________________
EVALUARE
1. Numeşte cauzele cantităţii reduse de precipitaţii în mediul polar glaciar.
~\
|
2. Explică permanenţa gheţarilor continentali în cadrul acestui mediu.
3. Identifică pe harta fizică a lumii extinderea spre sud a gheţarilor continentali în emisfera nordică. Explică neuniformitatea acestei extinderi.
4. Precizează formele impactului antropic în mediul calotelor glaciare.
5. Analizează cauzele întinderii mult mai reduse a mediului de tundră din emisfera sudică în comparaţie cu emisfera nordică.
6. Identifică pe hartă extinderea zonei de tundră în emisfera nordică. Enumeră cauzele extinderii neuniforme pe continente.
7. Compară mediile polar şi subpolar. Utilizează algoritmul de caracterizare a unui mediu.
8. Compară climogramele de mai jos şi precizează asemănările şi deosebirile evoluţiei regimului termic şi pluviometric din cele două arii ale mediului de tundră.
V_______________________________* .................................................... .
! ema 8. Mediile reci de la latitudinile polare
0 comentarii: