RESURSELE VEGETALE FAUNISTICE SI PEDOLOGICE

06:00 1 Comments

RESURSELE VEGETALE
• Explică rolul vegetaţiei în natură şi în activitatea omului.
Plantele sunt cea mai răspândită formă de viaţă pe Pământ. Ele contribuie la îmbogăţirea aerului cu oxigen, la sinteza substanţelor organice, care servesc ca hrană pentru toate fiinţele vii, la formarea solului.
Resursele vegetale oferă omului produse alimentare, materiale de construcţie, spaţii recreaţionale, păşuni pentru creşterea animalelor etc.
în funcţie de condiţiile climatice, în unele regiuni ale Globului cresc specii ierboase (savane, stepe, tundră), iar în altele - specii lemnoase (diferite tipuri de păduri).
PĂDURILE
• Argumentează rolul pădurilor în natură şi în activitatea omului
Resursele forestiere au un rol fundamental în menţinerea vieţii pe planetă. Ele servesc drept „fabrică” gigantică de oxigen pentru atmosfera Pământului, păstrează apele subterane şi apără solul de eroziune. Tăierea iraţională a pădurilor conduce la scăderea nivelului apelor subterane, ceea ce provoacă, la rândul său, uscarea sau scăderea nivelului apei în râuri, conduce la degradarea solului, iar în regiunile tropicale - la înaintarea deserturilor. Resursele forestiere sunt utilizate pe larg în diverse ramuri ale economiei.
Subcompetenţe:
• Explicarea rolului vegetaţiei în natură şi în viaţa omului.
• Compararea gradului de împădurire a diferitor regiuni şi state, utilizând hărţile tematice, tabele şi datele statistice.
• Identificarea importanţei resurselor faunistice pentru viaţa omului.
• Recunoaşterea repartiţiei tipurilor de sol pe Terra.
• Manifestarea atitudinii grijulii şi constructive faţă de utilizarea resurselor vegetale; faunistice şi de sol.
• în ce ramuri industriale este folosit lemnul pădurilor?
în multe state ale lumii lemnul mai este folosit ca sursă de combustibil (ţările din Africa, Asia, America Latină, ţările scandinave).
Patrimoniul forestier mondial constituie 29,7% din suprafaţa uscatului sau 3 980 mln. ha. După gradul de împădurire locul de frunte îl ocupă America de Sud (vezi tabelul 10).
• Identifică pe hartă (fig. 9) regiunile de răspândire a pădurilor.
Suprafeţele forestiere ale lumii formează două brâuri mari latitudinale
- de nord şi de sud. Brâul forestier de nord se află în zonele cu climă temperată şi subtropicală. Acestea sunt pădurile de foioase şi cu frunze tari (ultimele se întâlnesc în regiunea mediteraneeană şi în Australia) şi pădurile de conifere, cele mai importante pentru economia mondială. Ele furnizează cel mai mare volum de material lemnos utilizat în industrie. Pădurile de conifere (taiga) se întind, îndeosebi, în nordul Europei, Asiei şi Americii de Nord.
Tabelul 10. GRADUL DE ÎMPĂDURIRE PE REGIUNI
Regiunea
%
Totalul mondial
29,7
Africa
21,0
America de Nord şi Centrală
28,0
America de Sud
46,0
Asia
18,0
Europa cu Rusia
44,0
Australia şi Oceania
21,0
GeollCap2.indd 35 20.06.2014
Conform calculelor, un om „consumă” pe parcursul vieţii, pentru locuinţă, mobilă, jucării, cărţi, caiete, ziare, chibrituri etc., în medie câte 200 de arbori.
Numai pentru chibrituri anual e nevoie de câte 1,5 mln. m3 de material lemnos.
Cifrele de pe hartă indică:
I - păduri conifere;
II - păduri mixte din zona
temperată;
III - păduri tropicale şi ecuatoriale;
IV - gradul de asigurare cu
resurse forestiere la un locuitor (în ha).
Fig9. Resursele forestiere mondiale.
Media mondială la un locuitor de păduri este de 0,8 ha.
în ultimii 200 de ani suprafeţele împădurite de pe Giob s-au micşorat de peste 2 ori. Zilnic sunt tăiate suprafeţe forestiere care s-ar egala cu suprafaţa a 26 terenuri de fotbal.
Deşi în S.U.A., Canada, Suedia şi Finlanda pădurile sunt exploatate intens, suprafaţa lor totală în brâul de nord nu se micşorează datorită lucrărilor de restabilire a acestora.
Brâul de sud cuprinde zonele cu climă tropicală şi ecuatorială. Lui îi revin V3 din totalul masivelor de păduri şi de material lemnos. Aceste păduri constituie o diversitate bogată de specii de arbori, unele din ele valoroase (abanosul, teckul, mahonul etc.), mai răspândite în America Centrală şi America de Sud, Africa Ecuatorială, de asemenea, în Asia (India, Sri Lanka, Myanmar, Malaysia, Indonezia, Papua Noua Guinee).
• Analizează tabelul 11 şi observă pe hartă, în ce zone climatice se află statele cu un grad înalt de împădurire şi în ce zone - cele cu un grad scăzut de împădurire.
• Numeşte cauzele care au condus la micşorarea suprafeţelor de păduri pe Terra.
Africa, Asia şi America Latină au pierdut deja circa jumătate din pădurile tropicale umede. Ritmul de tăiere a pădurilor de pe Glob este de 15 mln. ha pe an. Principala cauză a nimicirii pădurilor este extinderea suprafeţelor agricole şi folosirea lemnului în calitate de combustibil. Suprafeţe mari de pădure sunt tăiate din cauza construcţiei şoselelor si a căilor ferate, de-a lungul cărora apar ulterior diferite localităţi. Aşa s-a întâmplat în urma construcţiei căii ferate Baikal-
y
Amur (Rusia) şi a şoselei Transama- zonice în Brazilia. în ultimul timp, în America de Sud o răspândire largă a căpătat arendarea suprafeţelor mari de păduri tropicale de către monopoluri străine, care defrişează zeci de mii de hectare de păduri şi
Tabelul 11. ŢĂRILE CU CEL MAI ÎNALT Şl CU CEL MAI SCĂZUT GRAD DE ÎMPĂDURIRE
Ţările
%
Ţările
%
Guyana Franceză
90,0
Oman
0,0
Surinam
86,0
Egipt
0,1
Papua Noua Guinee
84,7
Republica Centrafricană
0,2
Gabon
82,0
Kuwait
0,3
Ecuador
78,0
Mauritania
0,3
Cambodgia
75,8
Arabia Saudită
0,6
Finlanda
72,0
Iordania
0,8
R.P.D. Coreeană
68,0
E.A.U.
1,0
Suedia
68,0
Haiti
1,5
R. D. Congo
60,0
Niger
1,6
.indd 36 20.06.2014 11:15:40
I
Statele cu cele mai mari suprafeţe de păşuni sunt: Rusia, Canada, Australia, S.U.A., China, Brazilia, Argentina, Kazahstan etc.
Masa biologică a Oceanului Planetar include 180 mii de specii de plante şi animale (peşte, mamifere marine, crabi, moluşte, alge) evaluată la 40 mlrd. tone, ceea ce ar satisface necesarul de produse alimentare a peste 30 mlrd. oameni.
Profilul solului de cernoziom
în locul lor creează gospodării mari specializate în creşterea bovinelor. Deseori aceste gospodării agricole (rancio) există 7-10 ani, după care are loc eroziunea intensă a solului, suprafeţele date fiind transformate în adevărate deserturi.
O importanţă mare pentru evaluarea situaţiei reale privind suprafeţele de păduri au cercetările cosmice, care permit de a fotografia arii imense şi, pe baza lor, de a elabora măsuri concrete a resurselor forestiere.
China. Pajişti
de ocrotire şi de valorificare raţională
RESURSELE DE PAJIŞTI NATURALE
Pajiştile naturale sunt terenuri acoperite cu asociaţii de vegetaţie ierboasă naturală care se utilizează în sectorul zootehnic ca păşune sau fâneaţă. Ele cuprind suprafeţe de stepă din Europă şi Asia Centrală, prerii din America de Nord, pampas din America de Sud, savană din Africa şi chiar regiuni semideşertice din Australia, Africa, Asia Centrală. Păşunile şi fâneţele ocupă 3,3 mln. ha din fondul funciar mondial.
RESURSELE FAUNISTICE
Resursele faunistice reprezintă, de asemenea, o resursă importantă a omenirii, care se referă la resursele renovabile. Resursele faunistice sunt utilizate pentru hrană, muncă, îmbrăcăminte etc. Pe Pământ există câteva milioane de specii de animale. Multe dintre ele sunt vânate pentru blănuri, carne, fildeş, pene, păr etc. împreună cu vegetaţia naturală speciile de animale alcătuiesc fondul genetic al planetei.
Păstrarea diversităţii biologice şi prevenirea distrugerii fondului genetic al planetei este o problemă stringentă a omenirii. Din anul 1600 până la începutul secolului al XXI-lea de pe Glob au dispărut circa 650 mii de specii de animale, într-o situaţie precară se află lumea animală a Europei, îndeosebi păsările, în prezent există pericolul dispariţiei a 30-50% din speciile de păsări. Astăzi se află în pericol de dispariţie circa 35 mii de specii de animale. Un exemplu elocvent de sărăcire a fondului genetic în Africa şi Asia este micşorarea catastrofal de rapidă a numărului de elefanţi, rinoceri asiatici, urşi panda, tigri de Sumatera etc.
RESURSELE PEDOLOGICE
• Explică factorii de pedogeneză.
Principalul mijloc de producţie în agricultură îl constituie solul. Solul reprezintă partea superficială a scoarţei terestre care s-a format în urma interacţiunii dintre natura vie (organică) şi cea nevie (anorganică). Proprietatea fundamentală a solului este fertilitatea, datorită căreia solul devine una dintre cele mai mari bogăţii naturale. Astfel, solul este baza materială a tuturor şi de el depinde bunăstarea aproape a fiecărui om.
GeollCap2.indd 37 20.06.2014 11:15:54
Capita
Savanţii-pedologi din întreaga lume au realizat programul cu deviza „SOS” (save our soils), ceea ce înseamnă „salvaţi solurile noastre”.
Solurile se formează în timp, sunt limitate în spaţiu şi diverse în funcţie de factorii pedogenetici.
Jumătate din suprafaţa planetei este practic lipsită de sol (deserturi, zone îngheţate, zone cu exces de umezeală, munţi înalţi etc.).
Solurile apreciate calitativ ca fiind destul de fertile şi prielnice agriculturii constituie 11% din suprafaţa uscatului.
Principalele tipuri de soluri, începând din zona ecuatorială spre poli, sunt: lateritice, brune şi roşii de savană, roşii şi galbene din zona subtropicală (ter- ra roşa), brune şi cenuşii de semideşerturi şi deserturi, soluri de cernoziom din stepe, brune şi cenuşii din păduri de foioase, podzolice din pădurile de conifere şi turboase în tundră.
Dintre marile regiuni geografice mai bine sunt asigurate cu soluri fertile Europa, America Centrală şi America de Nord. O calitate foarte redusă a solului au regiunile imense de deserturi din zonele tropicală, subtropicală şi temperată. Alte regiuni geografice au soluri sărace în minerale (Asia de Sud- Est, America de Sud) sau soluri puţin profunde, slab apreciate (Asia de Nord, Asia Centrală şi Asia de Sud).
Evaluare
(ResurseCe vegetate, faunistice şipedoCogice
1. Identifică pe hartă statele bine asigurate şi statele slab asigurate cu resurse forestiere.
2. Argumentează rolul pădurilor pentru natură şi pentru activitatea umană. Completează în caiet schema ce urmează.
1
1
?
?
3
3
4
4
R
R
3. Descrie cele două brâuri de păduri de pe Glob.
4. Identifică pe hartă repartizarea pajiştilor naturale. Explică rolul lor pentru natură şi în activitatea omului.
5. Explică importanţa resurselor faunistice.
6. Argumentează rolul solului ca mijloc de existenţă a omului.
7. Identifică pe harta din atlas repartiţia tipurilor de sol. Identifică statele cu cele mai valoroase soluri.
8. Alege răspunsul corect.
Solurile mai fertile sunt:
a) cernoziom; b) cenuşii de pădure;
c) castanii; d) terra roşa.
9. Ce măsuri de protecţie a solurilor din Republica Moldova poţi propune?
GeollCap2