Industria uşoară

08:46 0 Comments

Enumera subramurile industriei uşoare.
• Explică importanţa industriei uşoare.
Industria uşoară face parte din grupa ramurilor ce produc obiecte de larg consum şi satisface nemijlocit necesităţile populaţiei în ele. Această ramură exercită o influenţă directă asupra procesului de specializare a unor ramuri: agricole - cultivarea plantelor industriale fibroase (bumbac, cânepă, in, iută); creşterea vitelor pentru lână, blănuri, piei etc.; industriale - industria de producere a fibrelor şi firelor artificiale şi sintetice.
Industria uşoară are o mare varietate de ramuri (analizează schema 10).
Schema 10. COMPONENŢA RAMURALĂ A INDUSTRIEI UŞOARE
INDUSTRIA
UŞOARĂ
_________________ i _______________
-----------------L C--------------------------------1 C--------------------------------L C-------------------------------- i -j i. ■ —I f-------------
Industria
Industria
c i
Industria
Industria
Industria i
Industria
textilă
confecţiilor
tricotajelor
covoarelor
de pielărie şi încălţăminte
blănurilor
Industria uşoară este prezentă aproape în toate statele lumii, având un nivel diferit de dezvoltare în funcţie de gradul de dezvoltare social-econo- mică a tării, de condiţiile naturale, nivelul de calificare a resurselor umane de muncă etc.
Materiile prime folosite de această ramură sunt foarte variate. Până la Primul Război Mondial ea dispunea de o diversitate relativ restrânsă de materie primă naturală. Odată cu dezvoltarea industriei chimice, mai ales după cel de-al Doilea Război Mondial, varietatea materiei prime oferite industriei uşoare a crescut considerabil, ocupând în prezent un loc de frunte în structura consumului ei în ramura dată.
Obţinerea producţiei finite a industriei uşoare are loc în trei etape:
a) producţia materiei prime (producţia de bumbac-fibre, tăbăcirea pieilor, producţia de lână brută etc.). Fabricile de egrenat bumbac, de tăbăcire a pieilor, de curăţare şi spălare a lânei se află în statele producătoare de materie primă;
b) producţia de semifabricate (producerea firelor şi ţesăturilor, vopsitul, prepararea blănurilor) este amplasată, de asemenea, în statele producătoare, dar deseori ţările dezvoltate importă aceste produse în stare de semifabricate;
c) producţia finită (industria de confecţii, producţia de covoare, de tricotaje, de încălţăminte) este amplasată în cea mai mare parte în regiunile de consum.
• Ce materii prime se utilizează în industria textilă?
Industria textilă este ramura principală a industriei uşoare, fiind, totodată, cea mai veche printre celelalte ramuri ale industriei mondiale. Industria textilă îşi are începutul din cele mai vechi timpuri sub formă de meşteşug, transformându-se în industrie mecanizată în a doua jumătate a sec. al XVII- lea, prin apariţia primelor manufacturi textile. Primul centru mondial textil devine oraşul Manchester din Anglia. în sec. al XVIII-lea, paralel cu perfec-
Geo 11 Cap4.indd 109 20.06.2014 11:20:01
Capiialul-Î 1r
Capiwlid^l
Tabelul 51. PRINCIPALII PRODUCĂTORI MONDIALI DE BUMBAC-FIBRE (2011)
Ţara
Producţia (mln. t.)
Ponderea în totalul mondial (%)
China
6,6
26,9
S.U.A.
4,0
16,0
India
4,6
22,0
Pakistan
1,8
7,6
Brazilia
1,9
7,4
Uzbekistan
1,0
4,0
Australia
1,0
4,0
Turcia
0,6
2,5
Turkmenistan
0,4
1,5
Grecia
0,3
1,2
Total mondial
25,0
100,0
Mari producători de ţesături din bumbac sunt: China (Şhanghai, Guangzou, Beijing); India (Bombay, Ahmedabad, Calcutta, Bangalore);
S.U.A. (Fale-River,
Concord, New Orleans, Atlanta); C.S.I. (Taşkent, Fergana, Baku, Aşgabat, Moscova, Ivanovo);
Japonia (Nagoia, Osaka); Franţa (Lille-Roubaix); Italia (Milano, Torino); Marea Britanie (Manchester); Pakistan (Karachi, Lahore); Egipt (Alexandria) ş.a.
China este ţara de origine a mătăsii naturale, renumită prin calitatea sa şi prin adevăratele opere de artă obţinute din ea.
•
în unele state, ca materie primă în industria textilă mai sunt folosite: iuta, cânepa, sisalul, abaca (cânepa de Manila), agava, chenaful (plantă înrudită cu bumbacul).
Termeni-cheie:
• Marochin - piele tăbăcită special pentru a căpăta lustru şi fineţe.
tionarea maşinii de tors si a războiului de tesut, industria textilă se dezvoltă tot mai mult, răspândindu-se şi în alte ţări europene, de asemenea, în cele din Asia şi America.
Dacă la început se foloseau drept materie primă fire vegetale şi animale, mai târziu, spre sfârşitul sec. al XIX- lea, apar fibrele artificiale (celulozice), obţinute prin chimizarea lemnului, iar din a doua jumătate a sec. al XX-lea sunt utilizate pe larg fibrele sintetice. în prezent fibrele sintetice şi cele artificiale, utilizate în industria textilă, constituie 50-70%.
Până la sfârşitul sec. al XlX-lea - începutul sec. al XX-lea industria textilă a fost dominată de Marea Britanie, Franţa, Germania şi de alte state dezvoltate din Europa. începând cu sec. al XX-lea, această ramură se dezvoltă puternic în S.U.A., Japonia, China, India ş.a. Una din subramurile de bază ale industriei textile este industria bumbacului, care utilizează în calitate de materie primă bumbacul-fibre (analizează tabelul 51
în astfel de ţări ca Marea Britanie, Franţa, Germania, Japonia, Rusia, Italia, Olanda, Belgia, Polonia, industria ţesăturilor de bumbac se bazează pe materia primă importată.
Industria lânii. Cea mai mare cantitate de lână este obţinută în ţările Emi- sferei de Sud, care asigură 2/3 din producţia mondială (vezi tabelul 52).
Principala regiune de producere a ţesăturilor din lână este Europa, unde se evidenţiază aşa state ca Italia, Franţa, Belgia, Marea Britanie. în toate aceste ţări industria lânii este bazată atât pe materia primă proprie, cât şi pe cea importată. Mari producători de lână, filatură şi ţesături din lână sunt S.U.A., Olanda, Germania ş.a.
Industria mătăsii naturale. Materia primă obţinută din gogoşii viermilor de mătase concurează cu fibrele sintetice, în unele state chiar fiind înlocuită complet de acestea. Industria mătăsii este dezvoltată în statele cu tradiţii de creştere a viermilor de mătase - China, Japonia, R.P.D. Coreeană şi Republica Coreea, Italia. China şi Japonia deţin primele locuri în lume în producţia de materie primă (a firelor de mătase) şi de ţesături din mătase naturală. Alte ţări producătoare de mătase naturală sunt Italia, Franţa, Elveţia, S.U.A., Uzbekistan, Tadjikistan etc.
Industria inului, ca şi cea a mătăsii naturale, în prezent este în regres. Principalii producători de ţesături din in sunt:
Rusia, Estonia, Letonia, Lituania, Belarus,
Polonia, Belgia, Olanda, Franţa, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Ungaria, 2/3 din producţia mondială de ţesături din in revine pe seama ţărilor C.S.I.
Industria confecţiilor şi a tricotajelor, deşi este larg răspândită în majoritatea ţărilor lumii, o dezvoltare mai amplă a atins în ţările înalt dezvoltate din Europa, în S.U.A., Japonia, Canada şi China. în ultimele decenii această ramură este tot mai insistent amplasată în ţările în curs de dezvoltare, care dispun de resurse umane de muncă ieftine şi relativ califi-
Tabelul 52. PRINCIPALII PRODUCĂTORI DE LÂNĂ (2010)
Ţara
Cantitatea de lână (mii de tone)
China
386,8
Australia
382,3
Noua Zeelandă
165,8
Marea Britanie
67,0
Iran
60,0
Maroc
55,3
Sudan
55,0
Argentina
54,0
Rusia
53,3
India
43,0
Total mondial
2 043,4
Geo 11 Cap4.indd 110 20.06.2014 11:20:01
Produse de marochinărie
Cele mai renumite ateliere de artizanat din piele se află în statele arabe (Siria, Irak), în Africa de Nord (Maroc, Algeria, Tunisia, Egipt), Spania, America Latină.
Principalele centre de prelucrare a blănurilor scumpe sunt: Sankt- Petersburg, Moscova, Kirov, Perm (Rusia), Montreal, Vancouver, Winnipeg, Edmonton (Canada), New York, Portland, Seattle (S.U.A.), Beijing (China).
cate: India, Siria, Pakistan, de asemenea, în ţările recent industrializate din Asia de Est şi Sud-Est. Industria confecţiilor şi a tricotajelor este una dintre ramurile tradiţionale ale unor ţări europene, ca Franţa, Marea Britanie, Elveţia, Belgia, care produc confecţii şi articole tricotate de înaltă calitate destinate exportului. Parisul este considerat capitala mondială a industriei de confecţii şi tricotaje de înaltă calitate.
Industria de pielărie şi încălţăminte are o răspândire largă pe Glob. în cadrul ei se evidenţiază tăbăcirea (prepararea pieilor naturale), producerea încălţămintei, marochinăria şi alte confecţii din piei.
Unităţile industriale pentru tăbăcitul pieilor naturale sunt amplasate în ţările cu efective mari de bovine, ovine şi porcine: India, Argentina, S.U.A., Ucraina, Rusia, Azerbaidjan, China, Mongolia, care sunt şi cei mai mari producători de piei. Unele ţări (Franţa, Japonia, Marea Britanie) cu industrie de tăbăcire bine dezvoltată prelucrează piei brute din import.
Industria încălţămintei are ponderea cea mai importantă în cadrul industriei de prelucrare a pieilor. în ultimele decenii, ca urmare a cerinţelor pieţei, se utilizează tot mai mult pieile sintetice. Printre cei mai mari producători de încălţăminte se remarcă ţările recent industrializate din Asia, Turcia, Pakistan. Mari producători de încălţăminte sunt: China, S.U.A., Italia, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Cehia, India, Germania, Brazilia, Argentina.
în industria marochinăriei un rol important îl joacă întreprinderile mici, artizanale.
Industria blănurilor confecţionează haine de blană, cojoace, căciuli etc. Prelucrarea blănurilor naturale scumpe este concentrată în Rusia, Canada, S.U.A. şi China. Sunt utilizate atât blănurile pe bază de vânat, cât şi cele pe bază de crescătorii speciale.
Industria covoarelor. Iniţial, pentru confecţionarea covoarelor s-a folosit lână şi iută, ulterior acordându-se prioritate fibrelor sintetice şi celor în amestec.
Aşa ţări ca Iran şi Turcia, India şi Maroc sunt renumite prin producţia manuală de covoare, unele dintre ele considerate adevărate opere de artă, foarte solicitate la export şi cunoscute în Orientul Mijlociu şi Apropiat sub numele de covoare persane. Mari producători de covoare sunt S.U.A., Uzbekistan, Kârgâzstan, Marea Britanie, Japonia, China, Franţa etc.
Actualmente o influenţă deosebită asupra industriei uşoare exercită progresul ştiinţifico-tehnic, în urma căruia au apărut întreprinderi şi combinate mari specializate, dotate cu utilaje şi tehnologii moderne, ce au permis majorarea volumului producţiei şi ridicarea calităţii ei.
Evaluare
Industria uşoară
1. Caracterizează baza de materie primă a industriei uşoare.
2. Explică factorii de amplasare a industriei uşoare.
3. Completează în caiet schema „Subramurile industriei textile şi principalele state producătoare de textile”.
4. Notează pe harta-contur principalii producători de textile şi confecţii.
5. Ce îndeletniciri ale populaţiei rurale din Republica r~ Moldova ne amintesc de istoria dezvoltării industriei L. uşoare?
6. Explică legăturile de producţie ale industriei uşoare cu ^ alte ramuri ale economiei mondiale.