Tipuri de relaţii în mediul geografic

09:38 2 Comments

Competenţe:
H realizarea unui discurs explicativ utilizînd termenii specifici referitori la tipurile de relaţii în cadrul mediului geografic;
■ specificarea diferitelor tipuri de relaţii în cadrul mediului geografic;
13 aprecierea sistemelor de relaţii din mediul geografic.
» Explică relaţiile dintre componentele unui geosistem din localitatea natală.
Componentele mediului geografic se află într-o permanentă şi indisolubilă interacţiune. Relaţiile dintre aceste componente sînt extrem de complexe (fig. 4.1), îndeplinind funcţii materiale, informaţionale, energetice. Se deosebesc mai multe tipuri de relaţii, principalele dintre ele avînd caracter spaţial, temporal, cauzal, static, dinamico-evolutiv ş\ funcţional.
Analizează fig 4 1 Argumentează prin exemple concrete relaţiile dintre componentele mediului geografic.
Relaţiile spaţiale [teritoriale)
Acest tip de relaţii are loc pe teritorii cu suprafeţe diferite ca mărime. De exemplu: ansamblul de relaţii stabilite pe întinderi mari în Deşertul Sahara este subordonat factorului generator climatic. Aceluiaşi factor este subordonat şi sistemul de relaţii din Deşertul Thar (India), dar pe un teritoriu cu mult mai mic. Totodată, Deşertul Sahara influenţează asupra unui areal foarte extins, pe cînd Deşertul Thar are un impact mult mai redus şi cu efecte limitate. La fel, oazele din deşerturi sînt spaţii mici, avînd un sistem de relaţii supuse altui factor generator, şi anume prezenţa apelor subterane la adîncimi mici.
Manifestarea relaţiilor spaţiale are loc între componenta antropică şi resursele naturale ale unui teritoriu, ca rezultat mediul natural suportînd modificări esenţiale (defrişarea pădurilor mediteraneene, valorificarea resurselor minerale şi prelucrarea lor industrială în diverse părţi ale globului).
in
"> • Precizează relaţiile spaţiale existente
e Republica Moldova.
Relaţiile temporale
/Acestea relevă schimbările parţiale sau totale ale factorilor de mediu sau ale mediului în întregime, fie în intervale scurtej {de exemplu: cutremure, prăbuşiri
Fig. 4.7. Structura şi relaţiile dintre componentele mediului înconjurător (după S. Neguţ)
Tema 4. Tipuri de relaţii în mediul geografic 19
de teren, erupţii vulcanice), fie în intervale foarte mari (de exemplu: formarea continentelor şi a bazinelor oceanice, a reliefului glaciar, a solurilor, a mlaştinilor etc.). Derularea efectelor în timp poate avea loc şi în cazul activităţilor umane. De exemplu: defrişarea pădurii şi înlocuirea ei cu păşuni sau cu diverse culturi sînt însoţite de schimbarea relaţiilor dintre elementele mediului. Ulterior se stabileşte un alt gen de procese geomorfologice, ca şiroirea, alunecările, condiţionînd apariţia unui climat specific.
Explică relaţiile de timp specifice mediului înconjurător din localitatea natală.
Relaţiile cauzale
Relaţiile cauzale sînt specifice oricărui sistem sau subsistem. în mediul înconjurător acestea decurg de la cauză la efect şi generează o întreagă gamă de procese şi fenomene, cbnducînd Ia transformări esenţiale ale mediului. De exemplu: desecarea bălţilor din preajma Răutului a cauzat coborîrea apelor freatice, a provocat salinizarea solurilor de luncă şi scoaterea lor din circuitul agricol. Defrişarea pădurilor, desţelenirea stepelor şi a silvostepelor, păşunatul excesiv au avut ca efect degradarea şi chiar deşertificarea unor suprafeţe considerabile în savane şi în zonele subtropicale, inclusiv în Stepa Bugeacului.
Care sînt efectele proceselor de abraziune, eroziune, coraziune, exaraţie?
Numiţi consecinţele încălzirii atmosferei globale.
Relaţiile statice sau aparent statice
.^Aceste relaţii au loc între componentele aparent pasive şi decurgjent. Drept exemplu pot servi relaţiile reciproce dintre roca maternă şi soi. Roca, prin dezagregare, formează substratul pentru sol, constituindu-i partea anorganică, iar solul, la rîndul său, protejează roca de acţiunea factorilor externi. Relaţii statice sînt şi cele dintre relief şi plante, temperatura aerului şi vegetaţie, rocă şi apele subterane (precizează aceste relaţii).
Explică relaţiile statice analizînd fig. 4.2.
Fig. 4.2. Peisaj de tundră cu relaţii statice
Relaţiile dinamice
Sînt modificările spaţiale şi temporale care influenţează dinamica mediului. Ele se caracterizează prin transformări parţiale, care, fiind însumate, pot genera un nou tip de mediu. Rapiditatea evoluţiei depinde de unul sau de doi factori care generează ansamblul de relaţii ale mediului. Aceste relaţii pot fi pe termen scurt, mediu şi lung sau diurne, sezonale, anuale, multianuale, seculare, milenare. Dinamica diurnă se exprimă
20 Capitolul I. Mediul geografic. Caracterizare generală
'
prin variaţia elementelor meteorologice, alternarea zilelor şi a nopţilor, adaptările vieţuitoarelor la lumină sau întuneric, iar dinamica sezonieră - prin modificări în mediile bisezonale (în zona tropicală) şi multisezonale (în zona temperată). Relaţiile ce ţin de dinamica seculară (alternanţa perioadelor umede cu cele uscate în decursul unui secol) şi dinamica milenară sînt exprimate prin schimbări care au loc la nivelul scoarţei terestre, al atmosferei sau al nivelului oceanului planetar. De exemplu, pe parcursul mileniilor mişcările orogenice au condus la formarea unităţilor mari de relief.
5
• Precizează relaţiile dinamico-evolutive impuse de glaciaţii, penepleni- zarea reliefului montan, mişcarea curenţilor magmatici subcrustali.
Relaţiile funcţionale
Interacţiunea tuturor componentelor mediului geografic conferă acestuia integralitate. Transformările continue, pierderile şi acumulările de masă şi de energie pot conduce la apariţia unor schimbări funcţionale, ce cauzează destabilizări ale mediului, care sînt însă anihilate datorită capacităţii de autoreglare a acestuia. Funcţionarea sistemelor de mediu tinde să contracareze stările extreme şi să realizeze un echilibru dinamic. Printre agenţii care pot provoca perturbări ale mediului, specificăm: vîntul, furtunile, precipitaţiile abundente, secetele, alunecările de teren, valurile mari oceanice, defrişarea, suprapăşunatul, utilizarea în exces a îngrăşămintelor chimice, poluarea sistemelor naturale etc. Stabilitatea sistemelor de mediu este o măsură a integrităţii lor. Perturbaţiile produse sînt diminuate de sistem, care este capabil să revină la starea iniţială cu unele schimbări nesemnificative.
Disfuncţionalitatea mediului poate surveni atunci cînd intervin schimbări ample ale climei, modificări de ordin geologic (cutremur, erupţii vulcanice), alunecări de teren (fig. 4.3), poluări etc. Dar cele mai mari disfuncţii ale mediului sînt cauzate de activitatea neraţională a omului.
0
O
O
TERMENI-CHEIE
Abraziune - proces de eroziune a rocilor provocat de apele marine.
Coraziune - proces de şlefuire a rocilor în regiunile aride, cauzat de particulele de nisip purtate de vînt.
Exaraţie - proces de eroziune (şlefuire, tocire) exercitat de gheţari (se mai numeşte eroziune glaciară).
Peneplenă - cîmpie formată în urma alterării şi denudării intense a unui ţinut muntos.
Perturbaţii ale mediului - modificări de stare cauzate de factori naturali sau antropici.
Fig. 4.3. Disfuncţia mediului de pădure este cauzată de alunecările
Tema 4. Tipuri de relaţii în mediul geografic 21
• Relaţiile spaţiale sînt specifice pentru un spaţiu geografic (relaţiile dintre lumea animală şi climă în Arctica, Antarctida).
o Relaţiile temporale din localitatea natală pot fi reprezentate de prăbuşirea unei cariere, alunecări de teren, inundaţii ale cîmpuriior, ale caselor de locuit (relaţii temporale de scurtă durată); formarea solurilor sărate, desţelenirea stepei şi cultivarea plantelor agricole, drenarea bălţilor, reglarea cursurilor de apă etc. (relaţii temporale de lungă durată).
• Relaţiile cauzale au la bază cauza şi efectul: apele fîntînilor sînt poluate din cauza administrării neraţionale a pesticidelor şi a îngrăşămintelor minerale; emanările de bioxid de sulf de la uzinele industriale determină formarea ploilor acide, iar acestea, la rîndul lor, dăunează pădurilor, plantelor agricole şi faunei acvatice.
• Relaţiile aparent statice (care nu pot fi observate) se dezvoltă între plante şi sol, între sol şi relief, între sol şi aer etc.
• Relaţiile dinamice sînt reprezentate de fazele de vegetaţie ale plantelor, constituirea elementelor văii rîului, formarea munţilor şi ruinarea lor pe parcursul evoluţiei geologice.
• Exemple ale relaţiilor funcţionale sînt autoepurarea rîului după poluarea cu ape industriale, dezvoltarea pădurilor secundare după incendii etc.
V_________________________________________________________________________________________J
EVALUARE
1. Numeşte principalele tipuri de relaţii în cadrul mediului geografic.
2. De care tipuri ţin relaţiile: apă - vegetaţie; plante - animale; relief- aer; om - plante; luncă - rîu; baltă - rîu?
3. Dă exemple de relaţii spaţiale. Care sînt factorii lor generatori?
4. Explică relaţiile temporale utilizînd exemple concrete din localitatea natală.
5. Explică relaţiile dintre substratul geologic şi sol. La care tip de relaţii se referă?
6. Care ar fi consecinţele lipsei în mediul geografic a relaţiilor funcţionale?
7. Argumentează rolul capacităţii mediului de a se autoregla.
8. Ce factori cauzează perturbări ale componentelor mediului? Care dintre ei pot conduce la disfuncţii ale integrităţii mediului?
9. încercuieşte litera A (adevărat) sau F {fals) pentru următoarele afirmaţii:
A. F. în tundră componenta generatoare a relaţiilor spaţiale este solul.
A. F. în tundră au loc relaţii cauzale între muşchi şi licheni.
A. F. Relaţia sol-vegetaţie are în tundră un caracter aparent static.
A. F. Relaţia climă - vegetaţie are în tundră un caracter cauzal.
A. F. în tundră lipseşte capacitatea de autoreglare a mediului.
A. F. Relaţiile dinamico-evolutive în tundră sînt determinate preponderent de activităţile omului.
A. F. încălzirea globală poate determina disfuncţii ale mediului de tundră.