Industria chimică

08:45 2 Comments

Industria chimică este o ramură modernă ce are un rol deosebit de important în economia mondială. Secolul al XX-lea a devenit secolul dezvoltării furtunoase a industriei chimice. De rând cu industria constructoare de maşini, ea a devenit cea mai dinamică ramură a industriei contemporane.
La aceasta au contribuit următorii factori:
• industria chimică valorifică o gamă foarte largă de materii prime, inclusiv deşeuri;
• produsele realizate de industria chimică sunt solicitate de absolut toate ramurile de activitate, de la domenii industriale până la medicină şi cosmetică;
• progresul ştiinţifico-tehnic permite scoaterea în permanenţă a noi produse pe piaţa mondială.
Ponderea industriei chimice în industria mondială este în permanentă creştere. Ea asigură în prezent circa V7 din valoarea producţiei industriale mondiale. Industria chimică exercită o influenţă mare asupra tuturor sectoarelor economiei mondiale, producând cea mai variată gamă de mărfuri.
Pentru industria constructoare de maşini, industria chimică produce mase plastice de înaltă durabilitate, care înlocuiesc metalele deficitare, de asemenea, cauciuc sintetic, piele artificială necesare industriei producătoare de automobile, de tractoare etc., pentru agricultură - îngrăşăminte, peliculă de polietilenă, folosită pe larg în gospodăriile de sere, pesticide, erbicide, biostimulatori etc. Ea fabrică fibre şi fire sintetice, vopsele şi coloranţi, necesari industriei textile, produse izolatoare pentru industria electrotehnică, medicamente şi alte produse chimico-farmaceutice etc.
• Dă exemple de materii prime utilizate în industria chimică.
Industria chimică are o bază variată de materii prime:
• materii prime minerale: cărbune, petrol, gaze naturale, săruri de sodiu şi potasiu, fosforiţi, apatite, ghips, sulf nativ etc. Se utilizează, de asemenea,
Tabelul 44. COMPONENŢA RAMURALĂ A INDUSTRIEI CHIMICE ŞI PRODUSELE El
Ramuri
Tipuri de producţie
Industria chimico-minieră
Extracţia materiilor prime chimice propriu-zise: sare gemă, săruri de potasiu, apatite, fosforite, sulf nativ etc.
Industria chimiei de bază
Acizi, săruri, îngrăşăminte minerale, sodă caustică, sodă calcinată etc.
Industria chimiei sintezei organice
Răşini sintetice, mase plastice, cauciuc sintetic, fibre şi fire sintetice, detergenţi etc.
Industria chimiei fine
Produse chimico-farmaceutice, de parfumerie şi cosmetice
Industria celulozei şi hârtiei
Celuloză, hârtie, carton
GeollCap4.indd 104 20.06.2014 11:19:59
La sfârşitul sec. al XlX-lea au fost descoperite diferite procedee de obţinere a azotului din aer. în prezent această industrie a luat o mare amploare, produsele azotului (azotatul de amoniu, ureea, azotatul de calciu, sulfatul de amoniu) fiind aplicate pe larg în agricultură.
deşeuri de la industria metalurgică (gazele de cocs şi gazele sulfuroase). Chiar şi azotul din atmosferă este o importantă materie primă pentru industria îngrăşămintelor minerale;
• materii prime vegetale: latexul arborelui de heveia, lemn, stuf, trestie de zahăr, plante medicinale, paie;
• materii prime de origine animalieră: grăsimi, oase, sânge etc.
Despre industria chimică se poate afirma că este „industria care nu cunoaşte reziduuri”, întrucât deşeul potenţial al oricărui proces de producţie constituie o valoroasă materie primă pentru ramura dată.
21,6%
■ Thailanda
■ Indonezia
□ Malaysia
□ India
■ China
□ Vietnam
■ Restul statelor lumii
Fig. 56. Ponderea unor state în producţia mondială de cauciuc natural (2011).
Produse ale industriei petrochimice
Industria petrochimică. Astăzi ea reprezintă ramura cea mai importantă şi mai dinamică a industriei chimice, apărută în urma progresului chimiei în sinteza organică. în industria petrochimică se produc o serie de semifabricate şi produse finite de mare importanţă pentru multe ramuri ale economiei, dintre care principale sunt răşinile sintetice, materialele plastice, fibrele şi firele sintetice, detergenţii, coloranţii, îngrăşămintele chimice,
Tabelul 45. PRINCIPALII PRODUCĂTORI DE CAUCIUC SINTETIC (2010)
Ţara
Producţia (mii. t)
China
3 100
S.U.A.
2 170
Japonia
1 450
Republica Coreea
975
Rusia
945
Germania
675
Franţa
650
Marea Britanie
345
Italia
320
Brazilia
315
Tabelul 46. PRINCIPALII PRODUCĂTORI DE FOSFAŢI NATURALI (2011)
Ţara
Producţia (mln. t)
China
72,0
S.U.A.
28,4
Maroco
27,0
Rusia
11,0
Iordania
6,2
Brazilia
6,2
Tunisia
5,0
Siria
3,1
Israel
3,2
Egipt
6,0
Total mondial
191,0
Geo 11 Cap4.indd 105 20.06.2014 11:20:00
Capiiulul^V
Capitalului
K
Jumătate din producţia mondială de îngrăşăminte potasice este asigurată de numai două ţări - Rusia şi Canada, alţi producători importanţi fiind Germania, Franţa, Israel, China.
Potasiul se obţine şi din apă marină, prin evaporare, în:
Israel, Iordania (Marea Moartă), Etiopia (Marea Roşie), Italia (Marea Mediterană), Australia, Japonia, China (mările de litoral).
Termeni-cheie:
• Guano - îngrăşământ organic natural, bogat în fosfor (şi în azot), provenit din acumularea excrementelor şi cadavrelor de păsări care trăiesc în colonii. Se întâlneşte sub formă de depozite pe ţărmul pacific sud- american (Peru şi Chile) şi pe cel atlantic, sud-vestic african (Namibia), precum şi pe unele insule din Oceanul Pacific (Nauru, Christmas ş.a.).
• Fosforite - acumulări sedimentare de substanţe organice (schelete de peşti, cochilii) pe fundul mărilor.
Tabelul 47. PRINCIPALII PRODUCĂTORI DE FIBRE SINTETICE (2010)
Ţara
Producţia (mii t)
China
30115
S.U.A.
3120
India
3112
Republica Coreea
2150
Indonezia
1 535
Japonia
1 100
Germania
910
Marea Britanie
600
Spania
400
Canada
300
Tabelul. 48. PRINCIPALII PRODUCĂTORI DE ANVELOPE (2011)
Ţara
Producţia (mln. bucăţi)
China
776,1
S.U.A.
186,0
Japonia
161,0
Indonezia
158,0
India
126,4
Republica Coreea
98,3
Brazilia
87,2
Germania
81,0
Franţa
63,2
Vietnam
55,0
medicamentele ş.a. Industria petrochimică este puternic dezvoltată în ţările cu economia avansată.
Dintre subramurile industriei petrochimice se evidenţiază industria răşinilor sintetice şi a materialelor plastice, dezvoltată mai ales în S.U.A., Germania, Japonia, Italia, Olanda, Marea Britanie, Franţa etc.
Industria de producere a fibrelor şi firelor sintetice a început să se dezvolte accelerat în ultimele decenii datorită creşterii rapide a populaţiei mondiale şi insuficienţei producţiei de fire naturale pentru satisfacerea cerinţelor crescânde în ţesături. Principalii producători de materiale plastice sunt totodată şi mari producători de fibre sintetice.
Industria cauciucului sintetic a evoluat în a doua jumătate a sec. al XX-lea şi este în dependenţă directă de dezvoltarea rapidă a industriei de automobile şi a celei de tractoare, care consumă peste 80% din toată producţia mondială de cauciuc sintetic. Sfera principală de utilizare este producerea anvelopelor ( analizează tabelele 45 şi 48).
Industria îngrăşămintelor chimice. în cadrul ramurii se produc mai multe tipuri de îngrăşăminte - azotoase, fosfatice, potasice, complexe, fiecare pe baza unor materii prime proprii.
îngrâşămintele azotoase, solicitate în agricultură, sunt produse din azotaţi naturali (salpetru de Chile) ori azotaţi sintetici, obţinuţi din gaze naturale, gaze de cocs şi azot atmosferic. Rezervele mondiale de azotaţi naturali simt reduse, iar cele mai mari sunt concentrate în Chile, sub formă de salpetru.
Producţia mondială de îngrăşăminte azotoase este de circa 100 mln. tone anual. Jumătate din aceasta este asigurată de doar patru ţări - China, S.U.A.,
India, Rusia.
în rândul unor alţi mari producători de îngrăşăminte azotoase se în-
Tabelul 49. PRINCIPALII PRODUCĂTORI DE ÎNGRĂŞĂMINTE DE AZOT (2010)
Ţara
Producţia (mln. tj
China
44,6
Egipt
13,1
India
11,9
S.U.A.
7,7
Rusia
7,4
Pakistan
5,4
Canada
3,9
Indonezia
3,6
Ucraina
2,9
Turcia
2,1
Total mondial
106,1
Geo 11 Cap4.indd 106 20.06.2014 11:20:00
Tabelul 50. PRiNcn^uij»RODUCĂTORi scriu Franţa, Germania, Marea Britanie, Olanda, Italia. în ultimul
timp această ramură ce dezvoltă rapid şi în unele ţări în curs de dezvoltare bogate în resurse de petrol şi gaze naturale: Indonezia, Egipt, Iran, Irak, Algeria, Libia.
• De ce este determinată dezvoltarea industriei îngrăşămintelor azotoase în aceste state?
îngrâşămintele fosfatice se obţin din fosfaţi naturali, care se întâlnesc sub formă de guano, fosforite şi apatite.
Zăcăminte de fosforite de importanţă mondială se întâlnesc în Africa de Nord (Maroc, Tunisia, Algeria, Egipt), în Orientul Apropiat şi Mijlociu (Israel, Iordania, Siria, Arabia Saudită), Kazahstan, S.U.A., Mexic, India, Brazilia ş.a.
Apatitele sunt mai puţin răspândite pe Glob decât fosforitele. Principalele rezerve simt concentrate în Rusia (Peninsula Kola), China (în sud-vest), S.U.A. (în nord-vest), Vietnam, R. P. D. Coreeană.
Producţia de îngrăşăminte fosfatice este dezvoltată atât în ţările cu bogate rezerve de materie primă (S.U.A., Rusia, China, Maroc ş.a.), cât şi în ţările care importă materia primă (Franţa, Germania, Japonia, Olanda ş.a.).
Ţara
Producţia (mln. tone)
China
99,3
S.U.A.
76,0
Japonia
26,8
Germania
23,1
Canada
12,1
Finlanda
11,5
Republica Coreea
11,5
Suedia
11,3
Brazilia
10,2
Indonezia
10,0
Total mondial
399,0
Hârtia a fost descoperită în China în anul 105 î. Hr. în sec. al Xlll-lea hârtia era produsă în Asia Centrală (Samarkand), iar în sec. al XVII-lea - în Spania, producerea ei fiind preluată de francezi şi italieni.

în medie pe Glob o persoană consumă anual câte 45 kg de hârtie; în Afghanistan şi Mali - 0,1 kg, în India - 3 kg, pe când în Europa de Vest - 200 kg, în Finlanda - 2 300 kg.
îngrăşămintepotasice se obţin din sărurile de potasiu, care, deşi însumează rezerve mari (circa 100 mlrd. tone), cedează mult rezervelor de sare gemă, pe care, de regulă, le însoţesc. Zăcămintele de potasiu sunt concentrate în Emisfera de Nord, îndeosebi la latitudinile zonei temperate. Principalele zăcăminte mondiale de săruri de potasiu sunt concentrate în Germania, Spania, Marea Britanie, Rusia, Canada, S.U.A., China, Belarus.
în industria chimică un rol important îi revine producţiei de medicamente şi cosmetică. Preţul de cost al producţiei ramurii este foarte înalt, deoarece activitatea în domeniul cercetărilor ştiinţifice şi al experimentărilor producţiei noi necesită mijloace financiare mari. întreprinderile acestei ramuri sunt amplasate preponderent în statele înalt dezvoltate; 3/4 din medicamentele produse în lume sunt livrate de S.U.A., Germania, Marea Britanie, Japonia etc. Lider mondial în producţia de parfumerie şi cosmetică este Franţa.
Industria celulozei şi hârtiei. Celuloza şi hârtia sunt obţinute prin prelucrarea chimică a lemnului de răşinoase şi foioase, deşi ca materie primă se mai utilizează şi alte surse: iarbă alfa, din care se obţine hârtie de cea mai înaltă calitate (Maroc, Tunisia, Egipt, de asemenea, Spania, Argentina, S.U.A.), stuf (România, Ungaria), bambus (India, China, Pakistan, Brazilia), iută (India, Bangladesh), papirus (Egipt), paie (ţările europene), trestie de zahăr etc.
Cei mai mari exportatori mondiali, atât de celuloză cât şi de hârtie, sunt: Canada, Finlanda, Suedia, Rusia.
Cei mai mari exportatori mondiali ai industriei chimice sunt: S.U.A., Japonia, Germania, Franţa, China, care pun la dispoziţie diverse produse finite: cauciuc sintetic, mase plastice, fibre şi fire sintetice, polietilenă, îngrăşăminte chimice, detergenţi, erbicide, pesticide etc.
Amplasarea ramurilor industriei chimice e condiţionată de mai mulţi factori.
• Explică care ramuri ale industriei chimice se amplasează în apropierea surselor de materie primă.
Geo 11 Cap4.indd 107 20.06.2014 11:20
Capitalului
K
Dezvoltarea industriei chimice deseori conduce la poluarea apelor, solului, aerului cu produse chimice. Deosebit de periculoase sunt accidentele ce se produc la întreprinderile industriei chimice, conductelor de petrol prin transportarea pe apă şi căi fierate.
în afară de ramurile industriei chimico-miniere, în apropiere nemijlocită de baza de materii prime mai sunt amplasate şi întreprinderile de producere a îngrăşămintelor potasice şi azotate, a sodei calcinate, celulozei şi hârtiei.
în regiunile de consum se produc acizii sulfuric, clorhidric, întrucât ei nu sunt transportabili la mare depărtare ce?). După aceleaşi principii se repartizează şi producţia de îngrăşăminte fosfatice - în regiunile principale de cultivare a plantelor, deoarece pentru producţia unei tone de îngrăşăminte fosfatice se consumă numai 0,5 tone de apatite ori fosfaţi. în regiunile de consum se mai repartizează şi producţia vopselelor, lacurilor, detergenţilor, fiindcă transportarea lor la distanţe mari nu este rentabilă.
Producţia sintezei organice şi de polimeri necesită un volum enorm de apă potabilă şi cantităţi mari de energie electrică şi de aceea astfel de întreprinderi sunt localizate în apropiere de bazine acvatice şi centrale electrice.
Unele ramuri ale industriei chimice au nevoie de resurse umane de muncă de înaltă calificare şi investiţii mari de capital (industria chimico-farmaceutică, de parfumerie şi cosmetică, producţia coloranţilor, pesticidelor, erbicidelor etc.) pentru elaborarea tehnologiilor de producţie. Aceste ramuri sunt amplasate în centrele mari ştiinţifice cu resurse de muncă de înaltă calificare.
Evaluare
Industria chimică
1. Argumentează importanţa industriei chimice în economia mondială la etapa contemporană.
2. Clasifică sursele de materii prime pentru industria chimică.
3. Utilizează textul manualului, datele statistice din manual, hărţile tematice din atlas şi completează în caiet tabelul alăturat.
4. Completează în caiet schema „Relaţiile de producţie ale industriei chimice cu alte ramuri ale economiei mondiale”.
Materia primă
Produse
Principalii
producători
5. Care ramuri ale industriei chimice sunt dezvoltate în Republica Moldova? De ce?
6. Scrie un eseu pe tema: „Rolul progresului ştiinţifico-tehnic în dezvoltarea industriei chimice”.
7. în coloana A sunt notaţi factorii de amplasare a producţiei chimice. înscrie în spaţiul din stânga numerelor de ordine din această coloană cifra din coloana B care corespunde factorului dat.
Coloana A
_____1. în apropiere de consumator.
_____2. în apropiere de baza de materie primă.
_____3. în apropiere de sursele de apă potabilă.
_____4. în centre cu resurse umane de muncă
de înaltă calificare.
Coloana B
1. Producţia de fibre şi fire sintetice.
2. Producţia farmaceutică şi cosmetică.
3. Producţia îngrăşămintelor azotate.
4. Producţia de acizi sulfuric şi clorhidric.
5. Producţia de celuloză şi hârtie.
6. Producţia de cauciuc sintetic.
Autor

Autor

Some say he’s half man half fish, others say he’s more of a seventy/thirty split. Either way he’s a fishy bastard.

2 comentarii: