Statele Unite ale Americii

09:14 0 Comments

Ţinând cont de specificul istoric al dezvoltării economiei şi culturii Ame- ricii de Nord, în continuare se va examina, din punct de vedere economi- co-geografic, doar S.U.A. Această regiune (inclusiv Ins. Groenlanda) are o suprafaţă de 21,6 mln. km2 şi o populaţie de 349 mln. locuitori.
Datorită suprafeţei vaste a teritoriului şi întinderii pe o distanţă mare de la nord spre sud, America de Nord se caracterizează prin condiţii naturale variate, care exercită o influenţă deosebită asupra dezvoltării economiei. America de Nord este una dintre cele mai dezvoltate regiuni ale lumii şi joacă un rol major în economia şi în politica mondială.
Statele Unite ale Americii
COMPONENŢA TERITORIULUI, POZIŢIA
ECONOMICO-GEOGRAFICĂ
S.U.A. include trei părţi fizico-geografice: a) teritoriul continental compact, care se întinde de la nord spre sud pe o distanţă de 3 mii km şi de la vest spre est pe 4,7 mii km; b) Alaska, care a fost cumpărată de la Rusia ţaristă în 1867; c) Insulele Hawaii din Oceanul Pacific.
• Utilizând harta politică a lumii, apreciază poziţia economico-geografică şi politico-
geografică conform algoritmului.
Poziţia economico-geografică favorabilă a jucat un rol important în dezvoltarea ţării. Aceasta se explică, în primul rând, prin ieşirea largă la Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic, fapt ce a înlesnit încă din secolele trecute legăturile comerciale ale S.U.A. cu ţările transoceanice, totodată, îi garanta securitatea. Hotarele terestre dintre S.U.A. şi vecinii săi (Canada, la nord, şi Mexic, la sud) sunt trasate convenţional.
9
Ca formă de organizare statală, S.U.A. este o compusă din 50 de
state şi districtul federal Columbia, iar ca formă de guvernământ - republică prezidenţială. Fiecare stat are constituţia sa, organele sale legislativ şi executiv, precum şi propriile simboluri (stemă, drapel etc.). Puterea legislativă centrală executată de preşedintele S.U.A. şi de Congres se răsfrânge asupra tuturor statelor federale.
• Utilizând hărţile, descrie condiţiile naturale ale S. U.A.
APRECIEREA ECONOMICĂ A CONDIŢIILOR
ŞI RESURSELOR NATURALE
Pe teritoriul S.U.A. sunt situate câteva macrostructuri de relief. în sectorul de est se întind Munţii Appalaşi, prin ale căror trecători au fost construite căi de comunicaţie spre interiorul ţării.
Regiunea vestică a S.U.A. ocupată de sistemul Cordilieri este greu accesibilă. în centrul ţării se întind Marile Câmpii Americane, valorificate intens. La sud se întinde Câmpia Golfului Mexic, prielnică pentru agricultură.
Geo_ll_Cap_5_b.indd 198 20.06.2014 13:33:52
Munţii Colorado
1950
1970
1994
2003
2007
2012
2025
Fig. 138. Evoluţia numerică a populaţiei, mln. loc.
66%
y
20%
: 1
14%
m
0-15
ani
16-65 de ani
peste 65 de ani
Fig. 139. Structura pe vârste a populaţiei.
Cifrele de pe hartă indică:
densitatea populaţiei (locuitori pe 1 km ):
I - peste 100;
II -60-100;
III - 30-60;
IV-10-30;
V - mai puţin de 10.
Condiţiile climatice sunt variate şi permit cultivarea tuturor plantelor din zona temperată, subtropicală şi tropicală.
Solurile cernoziomice şi castanii, solurile roşii şi aluviale se caracterizează printr-o fertilitate naturală înaltă, ce contribuie la dezvoltarea agriculturii.
Pădurile, adineaori bogate, au fost în mare parte defrişate. Masive mari s-au păstrat în Alaska şi în Cordilieri pe povârnişurile lanţurilor de coastă.
Râurile sistemului Mississippi au fost unite prin canale cu Marile Lacuri, ceea ce favorizează navigaţia navelor maritime.
După rezervele de resurse minerale S.U.A. ocupă un loc de frunte în lume. Sunt foarte mari rezervele de cărbuni cocsificabili: Bazinul Appalaşi, Michi- gan, Bazinul Interior de Est şi Bazinul Interior de Vest. Resursele de petrol sunt concentrate în câteva regiuni - centrală, sudică, California şi în sudul Alaskăi. în regiunile petroliere din sud se află şi zăcăminte mari de gaze naturale. Râurile montane (Columbia, Colorado, iar în est - Tennessee, Ohio) sunt bogate în hidroresurse.
Dintre resursele metalifere sunt prezente minereurile de fier, cupru, zinc, wolfram, molibden, argint, uraniu.
S.U.A. este bogată în materie primă pentru industria chimică: fosforite, sare de potasiu, sulf, sare de bucătărie etc.
POPULAŢIA
• Ce loc ocupă S. U.A., după numărul populaţiei, printre ţările lumii?
La începutul sec. al XX-lea naţiunea americană era considerată cea mai tânără în lume, cu un spor înalt al populaţiei. în prezent sporul natural anual constituie 0,5%, plasând-o printre ţările cu o creştere lentă a populaţiei. Datorită acestui fapt, precum şi speranţei mari de viaţă, are loc un proces intensiv de îmbătrânire a naţiunii americane.
Fig. 140. S.U.A. Populaţia.
d
Geo_ll_Cap_5_b.indd 199 20.06.2014 13:34:00
Capitalul V
Populaţia rurală a S.U.A. locuieşte preponderent în aşezări fermiere dispersate, situate la distante mari unele de altele. între ele se află localităţi nefermiere cu un număr mai mare de populaţie, care au funcţia de deservire a fermelor.
Americanii constituie 4/5 din toată populaţia, inclusiv aborigenii - mai puţin de 1%.
în prezent fluxul anual de imigranţi legali constituie circa 1 mln. de oameni.
Speranţa de viaţă la naştere:
la bărbaţi - 76 de ani; la femei - 81 de ani.
■ sectorul primar
■ sectorul secundar □ sectorul terţiar
Fig. 141. Structura populaţiei pe sectoare de activitate.
Pentru S.U.A. este caracteristic fenomenul de suburbanizare.
• Analizează diagrama (fig. 138) şi explică evoluţia numerică a populaţiei
Formarea populaţiei S.U.A. a avut loc pe baza imigraţiilor masive ale populaţiei din a doua jumătate a sec. al XlX-lea - inc. sec. al XX-lea. în perioada iniţială cei mai mulţi imigranţi erau europeni, din Marea Britanie, Irlanda, ţările Scandinave etc. Spre sfârşitul, sec. al XlX-lea - începutul sec. al XX-lea a început să crească numărul de imigranţi din Europa de Sud şi de Est, precum şi din China, Japonia şi din alte state. în sec. al XVIII-lea, când se mai practica sclavia, pe plantaţiile din Sud au fost aduşi forţat din Africa câteva milioane de negri.
în a doua jumătate a sec. al XX-lea imigraţia din Europa a scăzut esenţial, mărindu-se, însă, fluxul de imigranţi din Asia şi din America Latină.
în prezent creşte fluxul de imigranţi din Europa.
S.U.A. atrage un număr mare de specialişti de înaltă calificare atât din statele dezvoltate, cât şi din cele în curs de dezvoltare se numeşte acest fenomen?).
Populaţia S.U.A. este alcătuită din trei grupe mari: 1) americani, urmaşi ai imigranţilor de odinioară, pentru care engleza a devenit limba lor maternă; 2) imigranţi recenţi, care au sosit în S.U.A. relativ nu demult şi n-au reuşit încă să se naturalizeze; 3) aborigeni (indieni, eschimoşi).
O parte componentă a naţiunii americane o constituie negrii, ponderea lor în populaţia S.U.A. fiind de 13%. în secolul al XlX-lea negrii locuiau în regiunile din Sud, unde predominau gospodăriile de plantaţii. în prezent cea mai mare parte a populaţiei de culoare locuieşte în oraşele din Nordul şi Vestul S.U.A.
S.U.A. are o densitate mai redusă a populaţiei în comparaţie cu majoritatea ţărilor europene (33,0 loc./km2). Repartiţia teritorială a populaţiei este neuniformă. în partea de Est, pe coasta Oceanului Atlantic, precum şi în regiunea Marilor Lacuri, pe o suprafaţă ce constituie 12% din teritoriul ţării, locuiesc circa 70% din totalul populaţiei. în aceste regiuni densitatea populaţiei atinge 350-400 loc./km2, pe când în regiunile montane din Vest ea scade până la 2-5 loc./ km2. în repartizarea teritorială a populaţiei S.U.A. un rol mare au jucat migraţiile interne. Istoria S.U.A. cunoaşte mai multe valuri masive de migraţie internă: migraţiile din timpul colonizării din Vest, migraţiile de la sate spre oraşe în timpul industrializării, migraţia populaţiei de culoare spre oraşe, după cel de-al Doilea Război Mondial, migraţia actuală din marile aglomerări urbane spre periferii şi localităţile rurale. Ultimul val de migraţii interne din aglomeraţiile de la nord spre sud (California, Florida, Texas) îl constituie pensionarii. Tineretul migrează din oraşele sudice spre nord şi vest din motive economice.
S.U.A. este una dintre cele mai urbanizate ţări din lume. în oraşe locuiesc peste 82% din populaţie. Pentru S.U.A. sunt caracteristice aglomeraţiile mari urbane (circa 320), dintre care 43 sunt aglomeraţii milionare. Marile aglomeraţii urbane, unindu-se între ele, formează imense zone urbanizate - megalopolisuri.
• Ce megalopolisuri cunoşti în S. U.A. ?
CARACTERIZAREA GENERALĂ A ECONOMIEI
într-o perioadă istorică relativ scurtă (a doua jumătate a sec. al XlX-lea - inc. sec. al XX-lea) S.U.A. a reuşit să depăşească după nivelul de dezvoltare economică toate ţările cu economie de piaţă din Europa şi să devină prima ţară industrială din lume. Acest proces a fost favorizat de următorii factori:
Geo_ll_Cap_5_b-indd 200 20.06.2014 13:34:01
Cifrele de pe hartă indică regiunile agricole:
I - brâul de porumb;
II - brâul de grâu;
III - legumicultura şi pomicultura;
IV - cultura bumbacului, tutunului,
arahidelor;
V - creşterea vitelor pe păşuni naturale;
VI - silvicultura;
VII - terenuri puţin utilizate.
Fig. 142. S.U.A. Harta economică.
Oraşul Chicago
- poziţia economico-geografică şi strategico-militară favorabilă. S.U.A. a fost situată departe de teatrele de război şi n-a avut distrugeri pe propriul teritoriu în timpul celor două războaie mondiale;
- ţările vecine (Mexic şi Canada) dispun de mari resurse naturale, dar sunt mai slab dezvoltate economic decât S.U.A., fapt de care au profitat monopolurile americane;
- prezenţa unor bogate şi variate resurse de materii prime şi combustibili;
- prezenţa suprafeţei imense de terenuri agricole cu condiţii agroclimatice favorabile;
- imigraţiile masive de resurse umane tinere şi calificate, precum şi plasarea capitalului din Europa şi încadrarea eficientă în producţie;
- folosirea pe larg a tehnicii şi tehnologiilor avansate în procesul de industrializare şi construirea unor întreprinderi moderne cu o înaltă productivitate;
- prezenţa unei largi pieţe interne de desfacere;
- exportul impunător de producţie industrială, agricolă şi de capital;
- îmbogăţirea S.U.A. în timpul Primului şi celui de-al Doilea Război Mondial, datorită livrărilor masive de armament, produse alimentare ţărilor europene, iar după război şi datorită livrărilor de utilaje şi maşini.
Geo_l l_Cap_5_b-indd 201 20.06.2014 13:34:02
Caniwlüß I
0
Oraşul Houston - centrul industriei petrochimice din S.U.A.
Produsul intern brut (P.I.B.) al S.U.A. depăşeşte 15 trilioane dolari. S.U.A. ocupă primul loc în lume după volumul producţiei industriale (peste 20% din totalul mondial), nivelul potenţialului ştiinţifico-tehnic şi livrarea producţiei tehnologiilor de vârf, dezvoltarea sferei serviciilor, potenţialul financiar şi gradul de influenţă asupra relaţiilor economice mondiale.
Marile monopoluri ale S.U.A. au creat prin investiţii directe în alte ţări un număr mare de întreprinderi, numite „a doua economie” a ţării. Ca rezultat, indicii P.N.B. depăşesc cu mult indicii P.I.B.-ului.
în ultima perioadă S.U.A. s-a transformat dintr-o ţară net- exportatoare de resurse financiare într-un mare importator de capital străin. în multe ramuri industriale prioritare (electronica, construcţia de automobile, industria chimică) o importanţă crescândă are capitalul japonez, german, elveţian, olandez etc., care funcţionează în comun cu monopolurile americane. Ultimele sunt susţinute de stat în dezvoltarea ramurilor industriale cu tehnologii de vârf, îndeosebi a celor strategice, iar pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice şi a lucrărilor de proiectare primesc subvenţii.
68%
X
X
X
X
X
20%
X
m 9’4% , n
1 n
Flg. 143. Ponderea centralelor electrice în producţia de energie electrică în S.U.A.
INDUSTRIA
Industria S.U.A. poartă un caracter universal, incluzând toate ramurile şi subramurile existente. Se evidenţiază câteva ramuri ale industriei, care determină imaginea S.U.A. în economia mondială: constructoare de automobile, aviarachetară şi de aparate cosmice, electrotehnică, electronică, industria petrochimică.
Dezvoltarea accelerată a economiei S.U.A. se datorează, în mare măsură, bazei energetice puternice de care dispune ţara.
Totodată, S.U.A. importă cantităţi enorme de petrol şi gaze naturale din ţările Americii Latine, din Orientul Mijlociu, Africa de Vest, Europa. Petrolul asigură 70% din balanţa energetică a ţării.
• Identifică pe harta economică regiunile de extracţie a petrolului şi a gazelor
naturale.
Pe baza cărbunelui funcţionează numeroase centrale termoelectrice de mare capacitate. în regiunile de Vest, unde există resurse enorme de energie hidraulică, un rol important în electroenergetică joacă centralele hidroelectrice construite pe fluviile: Colorado, Columbia, Rio Grande etc. S.U.A. dispune de cele mai mari capacităţi instalate la centralele nuclearoelectrice.
Centre siderurgice sunt: Detroit, Chicago, Pittsburgh, Cleveland, Philadelphia, Baltimore, Los Angeles.
• Analizează diagrama „Ponderea centralelor electrice în producţia de energie electrică”
(vezi fig. 143).
S.U.A. deţine locul doi în lume la producţia de energie electrică - 4 256 mlrd. kWh (2012).
Industria siderurgică. în această ramură S.U.A. a pierdut întâietatea, fiind depăşită de China şi Japonia.
• Identifică pe harta din atlas regiunile de extracţie a minereului de fier.
S.U.A. dispune de cea mai puternică din lume industrie a metalelor neferoase. Ea deţine locul patru în producţia de aluminiu şi locul trei în producţia
Geo_ll_Cap_5_b-indd 202 20.06.2014 13:34:03
I
Barajul Hoover de pe râul Colorado
Mari centre ale industriel de automobile sunt: Chicago, Toledo, Cleveland, Kansas City, San Francisco, Los Angeles.
S.U.A. deţine locul doi în producţia mondială de autovehicole - 8,7 mln. unităţi (a. 2011).
Fig. 144. Structura fondului funciar.
de plumb, locuri de frunte la producerea unor metale rare utilizate pe larg în ramurile industriale moderne.
Subramurile metalurgiei neferoaselor, consumatoare de materie primă (topirea cuprului, zincului, plumbului), sunt amplasate în statele din vestul ţării, bogate în materiile prime respective.
• Identifică pe harta economică (fig. 142) regiunile de producere a aluminiului, titanului, de rafinare a cuprului.
Industria constructoare de maşini americană este una dintre cele mai dezvoltate şi mai diversificate din lume. Simt prezente toate subramurile şi tipurile de producţie. Printre acestea se evidenţiază ramurile ce determină specializarea pe plan mondial a ţării - industria automobilelor, aviarachetară, electronică. S.U.A. este lider în elaborarea mijloacelor în domeniul ocrotirii mediului ambiant, biotehnologiei, bioindustriei şi a tehnologiilor informaţionale.
Industria automobilelor este amplasată într-un număr mare de oraşe, însă cele mai multe automobile se produc în megalopolisul din zona Marilor Lacuri - statul Michigan cu „capitala” automobilelor - Detroit.
• Numeşte principalele monopoluri constructoare de automobile ale S. U.A.
întreprinderile industriale aviarachetare şi electronice predomină în oraşele de pe ţărmul Oceanului Pacific, în primul rând în statul California, în oraşul Los Angeles - capitala construcţiilor aviarachetare, şi în San Francisco. în oraşul Seattle se află sediul companiei „Boeing”, care produce V2 din numărul de avioane în lume.
• Explică factorii de amplasare a ramurilor industriei constructoare de maşini
Industria chimică a S.U.A., de asemenea, deţine un loc de frunte în lume după nivelul dezvoltării şi după varietatea ramurilor şi a produselor. Această ramură dispune de o bogată şi variată bază de materii prime, piaţă largă de desfacere a producţiei finite, resurse umane de muncă de înaltă calificare.
în Nordul Industrial, de rând cu industria petrochimică, bazată pe petrolul transportat prin conducte, se dezvoltă pe larg chimia cărbunilor, industria îngrăşămintelor fosfatice, potasice, a erbicidelor, pesticidelor, detergenţilor, farmaceutică (New York). în statele din Vest se produce acid sulfuric, îngrăşăminte chimice, substanţe explozibile. în zona Marilor Lacuri şi în regiunile bogate în resurse forestiere din Nord-Vest este dezvoltată chimia lemnului.
Industria uşoară a S.U.A. include o varietate mare de ramuri, printre care se disting industria textilă (producţia ţesăturilor din bumbac, lână, mătase, ţesături sintetice) amplasată în nord-estul şi estul ţării. întreprinderile industriei de confecţii şi tricotaje, de pielărie şi încălţăminte se află în centrele mari urbane din Nordul Industrial.
Industria alimentară a S.U.A., înalt modernizată, este bine asigurată cu materii prime. Se evidenţiază industria de prelucrare a cărnii şi cea de prelucrare a laptelui, ale căror întreprinderi sunt concentrate în zona Marilor Lacuri şi la nord-est. Industria zahărului e concentrată în regiunile din nord-vest, Florida şi Insulele Hawaii, industria conservelor din fructe şi legume - în regiunea Marilor Lacuri şi pe litoralul Oceanului Atlantic şi al Golfului Mexic.
• Prin ce se explică dezvoltarea înaltă a industriei alimentare?
Geo_ll_Cap_5_b-indd 203 20.06.2014 13:34:04
Caniiülüß I
Capitolul J
Preria din Midwest
„Brâul de porumb” se întinde în partea de nord a Câmpiilor Centrale, unde condiţiile pedo-climaterice sunt favorabile pentru această cultură.
8,5% 4%
Mm
18,2% 20,5%
AGRICULTURA
Agricultura face parte din ramurile de bază ale economiei ţării. Unul dintre factorii principali care au contribuit la dezvoltarea agriculturii sunt resursele şi condiţiile naturale favorabile.
Ţara este bogată în resurse funciare. Terenurile arabile, păşunile şi fâneţele ocupă aproape V2 din teritoriul S.U.A. în Câmpiile Centrale cu soluri fertile terenurile arabile constituie 80-90%.
Resursele agroclimatice permit creşterea tuturor culturilor din zona temperată şi subtropicală, iar în sudul Floridei şi pe Insulele Hawaii - creşterea culturilor tropicale.
Alţi factori care au contribuit la dezvoltarea agriculturii S.U.A. sunt: nivelul înalt al dezvoltării relaţiilor de piaţă, gradul avansat de mecanizare, cultura înaltă de producţie şi productivitatea sporită a muncii, volumul mare de export etc.
După producţia globală agricolă, S.U.A. se situează pe primul loc în lume, fiind unul dintre cei mai mari producători de cereale, de soia, legume, fructe etc. şi cel mai mare exportator de produse agricole. Ei îi revine V2 din exportul mondial de cereale, inclusiv 3/4 de porumb şi soia.
în structura agriculturii S.U.A. creşterea animalelor şi cultura plantelor au o pondere aproximativ egală.
în cultura plantelor o importanţă mai mare au cerealele (porumbul, grâul, sorgo, orzul, orezul), cultivate pe 2/3 din întreaga suprafaţă. S.U.A. deţine întâietatea în lume la producţia de porumb (circa 314 mln. t în a. 2011). Grâul se cultivă în aşa-zisul „brâu de grâu” situat pe Marile Câmpii (Podişul Preriilor), de la hotarele cu Canada până în statele de sud, producţia fiind de 60,1 mln. t.
• Identifică pe harta economică regiunile de cultivare a grâului, porumbului, orezului, plantelor zaharoase şi oleaginoase, fructelor şi legumelor.
□ maşini şi utilaje industriale
■ mijloace de transport
□ materie primă industrială
■ produse de larg consum
□ produse agro-alimentare
□ produse chimice
■ alte produse
Fig. 145. Structura exportului de mărfuri.
Creşterea animalelor, ca şi cultura plantelor, poartă un caracter intensiv şi este practicată la ferme mari specializate, bine asigurate cu nutreţuri.
Bovinele de lapte se cresc în statele din zona Marilor Lacuri şi pe coasta de nord-est a Oceanului Atlantic. în aceste regiuni se întind suprafeţe mari de păşuni productive, se cultivă plante furajere, porumb, soia, sorgo. Creşterea bovinelor de carne este mai răspândită în Marile Câmpii. Este practicată pe larg creşterea porcinelor şi a păsărilor.
Avicultura, înalt dezvoltată, poartă un caracter industrial şi este concentrată în statele cu climă mai caldă din sud şi sud-est, unde există şi resurse umane de muncă mai ieftine. Se cresc anual până la 2,2 mlrd. păsări.
Partenerii principali în exportul de mărfuri: Canada, Mexic, Japonia, R. Coreea, Germania, China, Brazilia, Franţa, Singapore, Olanda.
Lungimea totală a căilor autorutiere este cea mai mare din lume - 6,6 mln. km (85% sunt asfaltate).
TRANSPORTURILE
Reţeaua de transporturi a S.U.A. este constituită din magistrale ce se întind de la Oceanul Atlantic până la Oceanul Pacific şi de la hotarele cu Canada până la cele cu Mexic. Această reţea se completează cu căile acvatice interne.
• Ce importanţă pentru economia S.U.A. are calea navigabilă Sf. Laurenţiu - Marile
Lacuri?
în direcţie meridională artera principală este râul Mississippi. în locurile de intersecţie a căilor terestre, acvatice şi aeriene se formează mari noduri de transport. Cel mai mare nod de transport al S.U.A. este Chicago, unde se intersectează zeci de căi ferate şi autorutiere. în Chicago se află şi aeroportul
Geo_ll_Cap_5_b.indd 204 20.06.2014 13:34:06
14,2%
□ produse agro-alimentare
□ maşini şi utilaje industriale
■ produse de larg consum
■ materii prime minerale
□ produse chimice
□ combustibili
■ alte produse
Fig. 146. Structura importului de mărfuri.
O’Hair; unul dintre cele mai mari din lume. Mari noduri feroviare sunt: New York, Philadelphia, Boston, Detroit, Los Angeles, San Francisco, Seattle.
Transportul autorutier concurează cu cel feroviar atât la transportarea pasagerilor, cât şi la transportarea mărfurilor la distanţe mici şi mijlocii. Arterele rutiere sunt deservite de o reţea densă de staţii de alimentare, de deservire tehnică, moteluri, restaurante, filiale ale băncilor de economii etc. Transportul autorutier joacă rolul principal în traficul de pasageri.
• Identifică pe harta economică (fig. 142) principalele porturi maritime ale S.U.A.
Transportul aerian se impune prin baza sa tehnico-materială, având cel mai mare parc de avioane din lume. Aeroportul Atlanta deserveşte anual circa 92 mln. de pasageri (primul loc în lume), iar cele din Dallas, Chicago, Los Angeles - peste 60 mln. de pasageri.
Partenerii principali în importul de mărfuri: Canada, Japonia, Mexic, China, Germania,
Marea Britanie, India, Franţa, Arabia Saudită, Venezuela.
RELAŢIILE ECONOMICE EXTERNE
Relaţiile economice externe au o importanţă deosebită pentru economia S.U.A. Ţara este unul dintre lideri în ceea ce priveşte volumul comerţului exterior şi al exportului de capital.
• Analizează diagramele „Structura comerţului exterior" (vezifig. 145,146).
Evaluare
Statele Vuite ale Americii
1. Caracterizează particularităţile poziţiei economico- şi politico-geografice a S.U.A.
2. Utilizând hărţile respective din atlas şi textul din manual, apreciază condiţiile şi resursele naturale ale S.U.A.
3. Argumentează rolul imigraţiilor din secolele trecute în formarea populaţiei şi în consolidarea economiei S.U.A. Ce importanţă au imigraţiile în prezent?
4. Completează textul:
Ca formă de guvernare S.U.A. este____________. Din punct de vedere teritorial-administrativ S.U.A. este formată
din ____state. După numărul populaţiei S.U.A. le revine locul ________în lume. Circa 83% din populaţie locuieşte
____________. Tipul de reproducere a populaţiei este_______. Populaţia S.U.A. este alcătuită din 3 grupe:_______,
_______,________. Cel mai mare oraş al S.U.A. este_______________, iar în total oraşe milionare sunt____.
Marile aglomeraţii urbane formează______________, primele trei mai mari sunt_____________,______________,
5. Explică factorii care au favorizat dezvoltarea economică a S.U.A. la începutul sec. al XX-lea.
6. Enumeră ramurile de specializare internaţională a industriei S.U.A.
7*. Numeşte trăsăturile specifice ale agriculturii S.U.A. Prin ce se deosebeşte agricultura S.U.A. de cea a statelor europene? Care sunt asemănările?
8. Ce ramuri ale transportului au favorizat valorificarea teritoriilor din vestul S.U.A.?
9. Alege varianta corectă:
□ Oraşul-capitală a producţiei de automobile din S.U.A.:
a) Chicago; b) Los Angeles; c) Detroit; d) Buffalo.
10. Scrie un eseu despre modul de viaţă şi cultura populaţiei aborigene a S.U.A.