Resursele funciare

05:48 0 Comments

O importanţă primordială pentru dezvoltarea agriculturii au resursele funciare, care reprezintă principalul mijloc de producţie în agricultura mondială.
Structura şi repartiţia resurselor funciare pe regiuni mari ale Globului diferă (analizează tabelul 8).
Resursele funciare se referă la acea categorie de resurse naturale, fără de care existenţa umanităţii ar fi imposibilă.
Suprafaţa totală a uscatului (29% sau 13,4 mlrd. ha) cuprinde terenuri agricole care constituie 35,8% şi includ terenuri arabile şi culturile permanente (11%), păşuni şi fâneţe (24,8%); fond fo(29,7%) şi alte terenuri (34,5%) (vezi fig. 7). Terenurile agricole, în primul rând cele arabile, sunt concentrate, în cea mai mare parte, în zonele de păduri, silvostepe şi stepe ale planetei. Păşunile naturale prezintă rezerve importante pentru extinderea în perspectivă a terenurilor arabile. Imense suprafeţe de uscat sunt ocupate de munţi, teritorii cu îngheţuri persistente, mlaştini, păduri şi deşerturi.
• Identifică pe harta zonelor naturale din atlas teritoriile care nu sunt prielnice pentru valorificare agricolă.
■ terenuri agricole
□ terenuri forestiere
□ alte terenuri
Fig. 7. Structura fondului funciar mondial.
Subcompetenţe:
• Identificarea componentelor fondului funciar. •
• Aprecierea gradului de asigurare cu resurse funciare a regiunilor şi statelor, utilizând hărţile tematice şi tabele.
• Manifestarea atitudinii grijulii şi constructive faţă de utilizarea resurselor funciare.
Multe milioane de hectare de terenuri agricole sunt ocupate de localităţi urbane şi rurale, căi terestre de comunicaţii, linii de tensiune electrică, diferite depozite, obiecte militare (poligoane, aerodromuri) etc.
Ponderea arăturilor, păşunilor şi fâneţelor variază în diferite ţări şi regiuni în funcţie de condiţiile naturale şi de nivelul de dezvoltare industrială.
O importanţă mai mare în asigurarea populaţiei mondiale cu produse alimentare (88%) au terenurile arabile. Păşunilor şi fâneţelor le revin 10%.
Cifrele de pe hartă indică resursele funciare mondiale:
I - terenuri arabile şi culturi
permanente;
II - păşuni şi fâneţe;
III - gradul de asigurare cu terenuri
arabile pe locuitor (în ha).
Fig 8. Resursele funciare mondiale.
GeollCap2.indd 32 20.06.2014 11:15:18
în medie pe Glob unui om îi revin în prezent 0,20 ha de terenuri lucrate.
Tabelul 8. FONDUL FUNCIAR MONDIAL Şl UTILIZAREA LUI PE REGIUNI MARI ALE TERREI (mln. ha)
Regiunile
Total
Terenuri agricole
Păduri
Alte
terenuri
Arabile şi culturi permanente
Păşuni şi fâneţe
Total
13 392
1 473
3 315
3 980
4 624
Africa
3 029
184
883
668
1294
America de Nord
2 241
278
350
718
895
America de Sud
1 782
117
480
818
367
Asia
2 758
459
745
528
1 026
Europa
488
145
80
158
105
Australia şi Oceania
854
55
418
157
224
C.S.I.
2 240
235
359
933
713
* Fondul funciar mondial constituie 13 392 mln. ha, în care sunt incluse şi apele interioare (314 mln. ha).
Termeni-cheie:
• Fond funciar- totalitatea suprafeţelor de teren aflate în limitele unei unităţi teritoriale.
• Polder- porţiune de câmpie, eliberată de apele mării prin lucrări de diguire şi desecare.
Structura fondului funciar se află într-o dinamică permanentă, influenţată de două procese contradictorii. Pe de o parte, pe parcursul mileniilor societatea umană desfăşoară o activitate intensă de extindere a suprafeţelor de terenuri arabile. Numai în sec. al XX-lea aceste suprafeţe au sporit de două ori. Şi în prezent pe suprafaţa Terrei mai există imense spaţii care ar putea fi folosite în agricultură (văi, ravene, terenuri înmlăştinite, suprafeţe ocupate de tericoane etc.).
Valorificarea acestor teritorii necesită mari investiţii de capital, dar şi o anumită precauţie pentru a nu provoca un dezechilibru în natură cu consecinţe imprevizibile. în unele ţări extinderea terenurilor agricole are loc pe seama construcţiilor de diguri şi a valorificării unor porţiuni de litoral. în Olanda, spre exemplu, ca rezultat al desecării unor porţiuni ale Mării Nordului, au fost create poldere, care constituie în prezent o mare parte din suprafaţa totală a ţării. Acelaşi proces are loc şi în Japonia, Belgia, Franţa, Singapore, Canada, Portugalia etc. Evident, posibilităţile extinderii suprafeţelor agricole pe seama înaintării uscatului spre mare sunt limitate.
Olanda. Poldere
> Explică, ce consecinţe asupra mediului poate avea desecarea mlaştinilor, valorificarea versanţilor abrupţi?
O cale mai sigură de creştere a producţiei de alimente este sporirea fertilităţii solului pe terenurile existente şi intensificarea procesului de producţie în agricultură. E necesar de a realiza mecanizarea procesului de producţie, ameliorarea terenurilor agricole, folosirea raţională a îngrăşămintelor chimice şi mijloacelor de protecţie a plantelor, introducerea pe scară largă a realizărilor selecţiei plantelor şi animalelor.
Paralel cu extinderea terenurilor agricole are loc şi degradarea lor. Conform calculelor, în urma eroziunii solului din circuitul agricol sunt scoase anual câte 6-7 mln. ha de terenuri, iar în urma înmlăştinirii şi sărăturării - încă 1,5 mln. ha.
Un proces alarmant ce cauzează reducerea suprafeţelor ag-
GeollCap2.indd 33 20.06.2014
Tabelul 9. ASIGURAREA CU PĂMÂNT ARABIL A REGIUNILOR MARI
Regiunea
ha la 1 loc.
C.S.I.
0,77
Europa
0,26
Asia
0,13
Africa
0,25
America de Nord
0,60
America de Sud
0,40
Australia şi Oceania
1,80
Media mondială
0,20
ricole este înaintarea deşerturilor. Deşertizarea antropogenă a „înghiţit” de acum peste 900 mln. ha de terenuri agricole, iar în prezent 30-40 mln. km2 din suprafaţa uscatului sunt ameninţate de acest proces. îşi extind hotarele deşerturile Sahara, Atacama, Thar, Namib ş.a.
La etapa actuală ocrotirea şi îmbunătăţirea fondului de terenuri agricole este una din problemele majore ale societăţii umane. Sub conducerea instituţiilor O.N.U. se întreprind măsuri ample de combatere a deşertizării.
Datorită practicării agriculturii, inclusiv a celei irigate, pe parcursul a mai multor secole în multe ţări ale lumii nu mai există, practic, terenuri disponibile pentru valorificare. Spre exemplu, în India şi Bangladesh au fost deja valorificate peste 90% din toate terenurile agricole.
Degradarea terenurilor agricole şi micşorarea suprafeţelor lor sunt cauzate şi de apariţia unui număr crescând de localităţi urbane şi rurale, de lărgirea ariilor celor existente, de construcţia de căi terestre de comunicaţii, întreprinderi industriale, lacuri de acumulare şi alte obiective.
Se estimează că terenurile agricole scoase din circuit vor constitui în primele decenii ale sec. al XXI-lea 15% ori circa 700 mln. ha. Ca rezultat, gradul de asigurare a umanităţii cu resurse funciare descreşte.
Statele cu cele mal mari suprafeţe de păşuni (mln. ha):
Australia-414;
China - 400;
S.U.A. - 240;
Kazahstan -187; Brazilia -185;
Argentina -142.
• Analizează harta (fig. 8) şi tabelul 8 din manual şi compară asigurarea diferitor regiuni şi state cu terenuri arabile.
Una din căile de utilizare raţională a terenurilor agricole este mărirea etajării edificiilor locative şi industriale şi extinderea construcţiilor subterane. După cum arată experienţa reconstruirii oraşelor Viena, Paris, Tokyo şi a altor oraşe, este raţional de a repartiza subteran centre comerciale, muzee, săli de expoziţie, autogări, magistrale de transport, laboratoare şi instituţii de cercetări ştiinţifice, centrale electrice etc.
în prezent este absolut necesară încetarea procesului de degradare a terenurilor agricole, folosirea metodelor şi mijloacelor agricole progresive de lucrare a pământului, de sporire a culturii agrotehnice în ţările slab dezvoltate. O importanţă deosebită are recultivarea terenurilor supuse exploatărilor miniere.
Evaluare
ResurseCefunciare
1. Explică noţiunile: fond funciar, polder.
2. Ce importanţă au resursele funciare în viaţa şi activitatea omului?
3. Explică, care este structura fondului funciar?
4. Ce procese provocate de activitatea economica a omului influenţează negativ asupra fondului de terenuri agricole?
5. Explică măsurile de protecţie a fondului funciar.
6. Propune căi de soluţionare a problemei insuficienţei de terenuri agricole.