Romania

08:58 0 Comments

COMPONENŢA TERITORIULUI ŞI POZIŢIA
ECONOMICO-GEOGRAFICĂ
• Apreciază poziţia economico-geograftcă a ţării conform algoritmului.
România este situată în partea central-sudică a Europei. Ieşirea la Marea Neagră pe o lungime de litoral de circa 250 km are o mare importanţă pentru efectuarea legăturilor economice externe.
Prin Marea Neagră, strâmtorile Bosfor şi Dardanele, Marea Mediterană, ţara are acces la bazele de petrol şi alte resurse naturale din Orientul Apropiat şi Africa de Nord. Pe râul Dunăre şi Canalul Rhin- Main-Dunărea ea întreţine legături economice cu statele din bazinul Mării Nordului.
• Identifică pe hartă statele vecine ale României.
CONDIŢIILE ŞI RESURSELE NATURALE
Relieful României este variat. Principalele unităţi de relief sunt: Podişul Transilvaniei aşezat în mijlocul ţării şi mărginit din toate părţile de Munţii Carpaţi care trec în Dealurile Subcarpatice. La est se întinde Podişul Moldovei, la sud - Podişul Getic, iar la vest - Dealurile de Vest. Către marginile ţării se extinde Câmpia Română la sud, Câmpia Banato-Crişană la vest şi Delta Dunării situată la gurile de vărsare a Dunării. între Dunăre şi ţărmul Mării Negre se află Podişul Dobrogei.
Munţii Carpaţi sunt acoperiţi cu păduri bogate, pajişti pentru păstorit, subsolul lor conţine diferite minereuri utile. Pe Podişul Transilvaniei sunt bogăţii de petrol şi gaze naturale, iar pe dealuri şi câmpii se desfăşoară terenuri arabile cu soluri fertile.
Clima României este temperat-continentală de tranziţie, determinată de poziţia ei în zona temperată şi influenţată de intersecţia maselor de aer continental din est cu cele oceanice din vest şi nord-vest şi, de asemenea, cu cele mediteraneene din sud şi sud-vest.
Temperatura medie anuală de +8 - + 10°C şi cantitatea medie de precipitaţii de 640 mm favorizează creşterea tuturor culturilor din zona temperată.
România are o reţea deasă de ape curgătoare şi lacuri. Aproape toate râurile mari izvorăsc din Carpaţi şi se varsă în Dunăre. Cele mai mari dintre ele sunt Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Timiş, Mureş, Someş etc. Reţeaua de râuri are o mare importanţă în alimentarea cu apă a populaţiei, în irigaţie, în construcţia hidrocentralelor, în piscicultură etc.
Pe teritoriul României sunt prezente trei tipuri de peisaje geografice zonale. Cea mai mare parte a ţării e cuprinsă de peisaje de pădure, care la vest, est şi sud sunt succedate de peisaje de silvostepă. Stepele domină numai în Dobrogea şi în Câmpia Bărăganului din sud-estul ţării. Silvostepele şi stepele sunt caracterizate printr-un înalt grad de valorificare agricolă, având soluri bogate în humus, cu fertilitate ridicată.
GeollCap5a.indd 156 20.06.2014 13:34:05
1930
1956
1977
1989
1992
2003
2007
2012
2025
□ 14,3
□ 17,5
------I 21,5
--------123,1
--------I 22,8
=l 22,3 =l 21,6 =□21,4 □ 20,7
Fig. 92. Evoluţia numerică a populaţiei, mln. loc.
6,5% 3,3% 0,3%
0,3%
0,1%
0,1%
0,8%
88,6%
■ români
■ maghiari
□ romi (ţigani)
□ germani
■ ucraineni
□ ruşi-lipoveni
□ turci
□ alte etnii
Fig. 94. Componenţa etnică a populaţiei.
70%
15%
15%
0-15
ani
16-65 de ani
peste 65 de ani
Fig. 93. Structura pe vârste a populaţiei.
POPULAŢIA
După numărul şi densitatea populaţiei, România ocupă un loc de mijloc printre ţările Europei.
• Utilizând fig. 92, explică evoluţia numerică • Ce factori cauzează scăderea numărului populaţiei?
• Analizează structura pe vârste a populaţiei României (vezi fig. 93) şi compar-o cu cea a Germaniei.
în ultimul deceniu, în România se observă un deficit natural al populaţiei (-0,4%). Se remarcă şi alt fenomen negativ referitor la populaţie, cum ar fi continuarea procesului de îmbătrânire demografică.
Speranţa de viaţă la naştere a populaţiei este mai scăzută în raport cu cea a altor state europene: la bărbaţi - 70 de ani, la femei - 77 de ani.
Densitatea medie a populaţiei constituie 90 loc./km2, dar ea este repartizată neuniform pe teritoriul ţării. Cel mai dens populate sunt judeţele Prahova -186 loc./km2, Iaşi - 147 loc./km2, Galaţi - 144 loc./km2. Cea mai mare densitate se înregistrează în zona capitalei, circa 1000 loc./km2.
Densităţi minime sunt prezente în judeţele Harghita - 52,6 loc./km2, Tul- cea - 30,4 loc./km2. Peste 55% din populaţie trăieşte în regiunea de câmpie, în regiunea colinară trăiesc 40% din populaţie, iar în regiunile montane peste 5% din populaţie.
• Analizează componenţa etnică a populaţiei (fig. 94).
Nivelul de urbanizare în România este mai scăzut decât în ţările Europei Centrale şi de Vest (58,0% din numărul populaţiei).
România are 32 de oraşe cu o populaţie de peste 100 mii de locuitori.
• Identifică pe hartă (fig. 95) cele mai mari oraşe.
OLDOVA
'V'vv
i
Ia]
Ca.
\ \
IM
ii
iii
IV
Vaslui
A?'
\
V
Cifrele de pe hartă indică regiunile agricole:
I - cultura grâului, porumbului, cartofului,
creşterea bovinelor de carne şi lapte, a porcinelor;
II - creşterea bovinelor de carne şi lapte,
a porcinelor, cultura porumbului, orzului, cartofului;
III - viticultura, pomicultura, legumicultura;
IV - creşterea vitelor pe păşuni montane
şi din lunca Dunării;
V - gospodării silvice şi rezervaţii.
Fig. 95. România. Harta economică.
GeollCap5a.indd 157 20.06.2014 13:34:06
Caijiwhd
Capitolul V
■ sectorul primar
■ sectorul secundar □ sectorul terţiar
Fig. 96. Structura populaţiei pe sectoare de activitate.
CARACTERIZAREA GENERALĂ A ECONOMIEI
România face parte din statele cu nivel mediu de dezvoltare social- economică.
Trecerea la economia de piaţă liberă a fost însoţită de multe dificultăţi, întreruperea legăturilor economice cu ţările din fostul C.A.E.R. a condus la lichidarea numeroaselor întreprinderi industriale nerentabile, iar altele au fost lipsite de materie primă, resurse financiare, pieţe internaţionale de desfacere etc.
Şi sectorul agrar al ţării s-a confruntat cu probleme serioase. Trecerea pământului din proprietatea statului în cea particulară n-a fost însoţită de o dotare tehnică respectivă a noilor proprietari, ceea ce s-a răsfrânt negativ asupra exploatării unor vaste suprafeţe de teren şi a condus la scăderea bruscă a producţiei şi la importuri masive de zahăr, lactate, carne etc.
Reformele economice promovate de România în toate domeniile, orientarea relaţiilor economice către piaţa statelor înalt dezvoltate au dat un imbold creşterii economice a ţării.
Economia României, posedând potenţialul necesar, s-a integrat cu succes în economia statelor Uniunii Europene.
• Analizează diagrama „Structura populaţiei pe sectoare de activitate” (fig. 96).
în structura economiei României locul de frunte revine industriei, care se bazează pe materii prime minerale şi vegetale proprii, precum şi de import. Atât industria, cât şi agricultura au o gamă largă de ramuri.
INDUSTRIA
România dispune de resurse forestiere, zăcăminte de cărbune, preponderent de calitate inferioară, de minereuri de fier, mangan şi neferoase, sulf, uraniu, gaze naturale, petrol etc., care asigură ţara numai parţial, ceea ce o face să importe cantităţi însemnate de petrol, minereu de fier şi cărbune cocsificabil.
Cele mai mari uzine siderurgice sunt amplasate în: Galaţi, Călăraşi, Hunedoara, Reşiţa.
Ploieşti. Uzina petrochimică
• Identifică pe harta economică a României (fig. 95) repartizarea resurselor minerale. în structura energeticii României predomină petrolul şi gazele naturale. Prima rafinărie de petrol din lume a fost construită în Valea Prahovei (1857). în prezent resursele de petrol din vechile regiuni petroliere s-au redus considerabil. Au fost date în exploatare noi câmpuri petroliere în zona Carpaţilor şi în Câmpia Română. Se întreprind prospecţiuni şi exploatări de petrol în zona de şelf a Mării Negre. Mari rafinării de petrol au fost construite la Ploieşti, Piteşti, Câmpina, Timişoara etc.
Gazele naturale simt utilizate în industria chimică şi în termoficare. în România se exploatează atât gazele de sondă, cât şi metanul. Cărbunele de calitate superioară se extrage în Banat, Valea Jiului, Oltenia de Nord, iar cel de calitate inferioară - în Moldova. Cea mai mare parte de energie electrică este produsă la termocentrale (fig. 97). Locul doi în producţie îl deţin hidrocentralele, printre care se evidenţiază hidrocentrala „Porţile de fier” de pe Dunăre, construită în colaborare cu fosta Iugoslavia. în 1995 a fost dată în exploatare centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă situată în cursul inferior al Dunării.
Industria siderurgică a apărut în România încă în sec. al XV- lea, odată cu primele exploatări de minereu de fier din Munţii
GeollCap5a.indd 158 20.06.2014 13:34:07
I
Fig. 97. Ponderea centralelor electrice în producţia de energie electrică în România.
Asamblarea automobilului Dacia
în ultimii ani se remarcă investiţii considerabile în industria constructoare de maşini a concernelor „Daewoo” şi „Renault”.
Cele mai mari întreprinderi chimice sunt amplasate la Bucureşti, Braşov, Oneşti, Timişoara, laşi.
rn
Poiana Rusca. începând cu sec. al XVII-lea, se fac exploatări miniere şi în Baia de Fier. Pentru necesităţile siderurgiei se importă minereu de fier din Brazilia, India, Algeria.
• Identifică pe harta economică a României (fig. principalele centre siderurgice.
Metalurgia neferoaselor. încă de pe timpurile dacilor, în Munţii Apuseni se extrăgea aur şi argint. în prezent se dezvoltă intens industria cuprului, plumbului, zincului şi a aluminiului. Aluminiul se obţine la Slatina (pe baza aluminei de la Oradea) şi la Tulcea (din materii prime importate).
Industria constructoare de maşini are o structură diversă şi unele produse ale acesteia (utilajul petrolier, maşinile-unelte, aparatajul industrial) au devenit competitive pe piaţa internaţională.
România produce diferite tipuri de maşini-unelte (strunguri, freze, prese hidraulice etc.) în Arad, Oradea, Sibiu, Târgovişte. Industria de tractoare şi maşini agricole este dezvoltată în oraşele Braşov, Bucureşti, Craiova, Timişoara, Piatra-Neamţ, Botoşani etc.
Se remarcă utilajele tehnologice pentru industria petrolieră produse la Ploieşti, Braşov, Bacău; cele pentru industria minieră (la Baia Mare, Sibiu); cele pentru industria chimică (la Bucureşti, Reşiţa, Ploieşti).
Industria mijloacelor de transport include producerea autocamioanelor la Braşov, autovehiculelor de teren (ARO) la Câmpulung, a autoturismelor la Colibaşi (lângă Piteşti) şi Craiova, a autobuzelor, troleibuzelor şi microbuzelor la Bucureşti.
• Recunoaşte pe harta economică a României (fig. 95) şantierele navale maritime şi fluviale.
Necesităţile transportului feroviar sunt acoperite de locomotivele produse la Craiova şi Reşiţa şi de vagoanele fabricate la Arad, Turnu-Severin. Uzine de avioane sunt la Bucureşti, Braşov, Bacău şi Craiova. întreprinderi ale industriei electrotehnice şi electronice funcţionează în Bucureşti, Timişoara, Craiova, Piteşti, Cluj-Napoca.
România are o industrie chimică înalt dezvoltată, foloseşte ca materii prime sarea, cărbunii, lemnul, gazele naturale, petrolul. Se produc îngrăşăminte chimice, fibre şi fire sintetice, mase plastice, acid sulfuric etc. Industria chimică mai produce medicamente, vopsele, coloranţi, produse cosmetice.
• Identifică pe harta economică a României (fig. 95) principalele centre ale industriei chimice.
Industria de prelucrare a lemnului se dezvoltă în baza resurselor forestiere proprii. Producţia de cherestea, placaj, plăci aglomerate se utilizează atât în construcţii, cât şi în producţia de mobilă.
Mobila se fabrică în centre cu vechi tradiţii (Cluj-Napoca, Bucureşti, Târgu- Mureş, Arad, Suceava, Iaşi, Galaţi, Constanţa). Chibrituri se produc la Brăila, Bucureşti, Timişoara, iar instrumente muzicale - la Reghin.
Industria uşoară include industria textilă, a confecţiilor, tricotajelor, a prelucrării pieilor, încălţămintei.
Industria alimentară este bine dezvoltată şi destul de diversificată. Se evidenţiază industria cărnii şi a produselor lactate, a conservelor din fructe şi legume, industria vinurilor, uleiurilor vegetale, zahărului etc.
• Identifică pe hartă (fig. 95) principalele centre ale industriei uşoare şi alimentare.
GeollCap5a.indd 159 20.06.2014 13:34:14
Capitolul* 1
Cai molul 1
Fig. 97a. Structura fondului funciar.
AGRICULTURA
Condiţiile naturale ale României sunt destul de variate. Din punctul de vedere al structurii reliefului ţara se divizează în trei unităţi aproximativ egale după suprafaţă.
• Care sunt aceste trei unităţi de relief? Identifică-le pe harta fizică.
Cele mai favorabile condiţii agroclimatice şi soluri fertile de cernoziom le are Câmpia Română, Câmpia Banato-Crişană, Podişul Moldovei şi Podişul Transilvaniei. Terenurile arabile în aceste regiuni constituie 60-70%. Condiţiile climatice ale României, situată la aceeaşi latitudine ca şi sudul Franţei, permit cultivarea plantelor termofile specifice zonei temperate. în partea de sud-est, în Dobrogea, sunt frecvente secetele, din care cauză este necesară irigaţia artificială.
Ramura principală a agriculturii României este cultura plantelor, căreia îi revin 3/5 din producţia globală agricolă. Cele mai mari suprafeţe de terenuri arabile sunt ocupate cu plante cerealiere, cu preponderenţă grâu şi porumb.
• Identifică pe harta economică (fig. 95) regiunile de cultivare a grâului Porumbul ocupă peste V3 din suprafeţele cultivate cu cereale. în producţia de porumb România ocupă locul trei în Europa, cedând numai Franţei şi Ucrainei (a. 2011). Dintre cereale se mai cultivă orz, ovăz, orez. Principalele culturi tehnice sunt floarea-soarelui, sfecla de zahăr, tutunul.
Viţa-de-vie se cultivă pe larg în regiunile subcarpatice, pe Podişul Transilvaniei, în Dobrogea, Câmpia Banato-Crişană. Pe Podişul Moldovei, în Transilvania, în regiunile subcarpatice se întind mari suprafeţe de livezi.
Creşterea animalelor se bazează în mare parte pe vegetaţia păşunilor naturale, fâneţelor. în acest scop se mai însămânţează suprafeţe mari cu culturi furajere.
Bovinele pentru lapte şi carne se cresc în toate judeţele ţării, porcinele - în regiunile unde se cultivă porumb, sfeclă de zahăr, iar ovinele - în regiunile premontane şi montane. în Delta Dunării se dezvoltă pescuitul.
TRANSPORTURILE
în sistemul de transporturi predomină transportul autorutier, căruia îi revine cea mai mare parte a traficului de mărfuri şi de persoane. Se evidenţiază două autostrăzi moderne: Bucureşti-PBucureşti-Constanţa. în prezent reţeaua de căi ferate alcătuieşte circa 13 620 km, dintre care 4032 km sunt electrificate.
Infrastructura căilor de comunicaţie a fost modernizată cu
9
sprijinul financiar şi tehnic extern. Au fost elaborate programe de modernizare a căilor rutiere şi feroviare, care vor înscrie România în reţeaua de magistrale de transport ale Europei.
Transportul fluvial şi cel maritim au o pondere însemnată în traficul de mărfuri românesc. Darea în exploatare a Canalului Rhin-Main-Dunărea a permis intensificarea traficului pe această arteră fluvială.
• Identifică pe hartă (fig. 95) principalele porturi dunărene.
GeollCap5a.indd 160 20.06.2014 13:34:25
□ produse textile, confecţii
■ produse metalurgice
■ maşini, aparate, echipament industrial
□ produse chimice
□ mobilă
□ produse agro-alimentare
■ alte produse
Fig. 98. Structura exportului de mărfuri.
□ maşini, aparate, echipament electric
□ produse textile, confecţii
□ minereuri
□ combustibili
□ produse chimice
□ produse agro-alimentare ■ alte produse
Fig. 99. Structura importului de mărfuri.
Principalii parteneri în exportul de mărfuri sunt: Italia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Turcia, Bulgaria, Ungaria, Olanda, Spania.
Principalii parteneri în importul de mărfuri sunt: Italia, Germania, Rusia, Franţa, Marea Britanie, Ungaria, S.U.A., Austria, Republica Coreea, China, Republica Moldova, Ungaria, Turcia etc.
• Explică rolul transportului maritim în comerţul exterior. Găseşte pe hartă porturile maritime.
RELAŢIILE ECONOMICE EXTERNE
După destrămarea C.A.E.R.-ului România a pierdut pieţele de desfacere din est. Are loc reorientarea relaţiilor şi recucerirea vechilor pieţe est-europene, s-au extins esenţial relaţiile economice ale României cu Republica Moldova, Ucraina, Rusia etc. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, o sarcină prioritără a ţării rămâne lărgirea schimburilor de mărfuri cu ţările din Uniunea Europeană, Japonia şi cu cele nord-americane (S.U.A., Canada).
• Analizează diagramele „Structura comerţului” (fig. 98, 99).
Evaluare 1 2 3 4 5 6 7 8
<'România
1. Enumeră provinciile istorice ale României.
2. Explică condiţiile şi resursele naturale ce favorizează dezvoltarea economică a României.
3. Cum explici deficitul natural al populaţiei în România la etapa actuală? Ce politică demografică ar trebui să promoveze guvernul ţării?
4. Argumentează cum influenţează caracterul universal al structurii industriei asupra progresului tehnic în ramură. Care, după părerea ta, ar fi căile accelerării progresului tehnic în industria României?
5. Utilizând textul din manual şi harta (fig. 95), compară specializarea agriculturii României şi a Republicii Moldova.
6. Alege răspunsul corect:
- România are hotare cu: a) trei ţări; b) cinci ţări; c) şase ţări.
- Dintre oraşele enumerate, cel mai mare este: a) Suceava; b) Timişoara; c) Braşov.
- Cea mai mare cantitate de energie electrică se produce la hidrocentrale, termocentrale, la centrala nuclearoelectrică.
- Cea mai nouă uzină siderurgică se află la: a) Reşiţa; b) Galaţi; c) Hunedoara.
- România deţine un loc de frunte în Europa după producţia de: a) cartofi; b) porumb; c) struguri.
- Dintre porturile dunărene, cel mai mare este: a) Brăila; b) Galaţi; c) Tulcea.
7. Utilizând diferite surse de informare despre obiceiurile şi tradiţiile poporului român, alcătuieşte un eseu pe această temă.
8. Rezolvă grila.
2
7
1
R
O
3
M
4
Â
5
N
6
I
A
1. Combinat siderurgic.
2. Unul dintre cele mai mari centre industriale.
3. Provincie istorică.
4. Centru al industriei de construcţie a autovehiculelor.
5. Cel mai mare port maritim.
6. Centru al industriei petrochim