Germania

08:57 1 Comments

COMPONENŢA TERITORIULUI
ŞI POZIŢIA ECONOMICO-GEOGRAFICĂ
După reîntregirea ţării, în 1990, Germania a devenit cel mai mare stat, după suprafaţă şi numărul populaţiei, din Europa Centrală.
Conform constituţiei, Germania este o federaţie de landuri (regiuni) istorice (Saxonia, Turingia, Bavaria, Brandenburg etc.).
• Argumentează avantajele poziţiei economico-geografice a Germaniei.
Germania are o poziţie economico-geografică favorabilă faţă de căile de comunicaţie terestre, maritime, fluviale şi aeriene. Pe teritoriul ei trec linii ferate, automagistrale ce leagă toate regiunile geografice ale Europei între ele. Astfel, Germania se află la intersecţia celor mai importante căi terestre de comunicaţie care sunt pe larg folosite în menţinerea legăturilor economice cu ţările europene. Germania are ieşire directă la Marea Nordului şi la Marea Baltică prin care trec căi maritime comerciale de însemnătate mondială şi prin care ea întreţine legături strânse cu statele de pe alte continente. Prin intermediul Canalului Rhin-Main-Dunărea Germania are ieşire la Marea Neagră şi Marea Mediterană, obţinând astfel acces spre bazinele mondiale petroliere din Africa de Nord şi Orientul Apropiat.
O importanţă mare are vecinătatea Germaniei cu ţările înalt dezvoltate, care fac parte din Uniunea Europeană (identifică pe hartă statele vecine).
• Examinează hărţile din atlas şi apreciază condiţiile naturale ale Germaniei.
CONDIŢIILE ŞI RESURSELE NATURALE
Relieful Germaniei este prezentat în 4 trepte, care coboară de la sud spre nord: Câmpia Germaniei de Nord, cu relief modelat de transgresiunile maritime şi glaciaţiuni; Munţii hercinici ai Germaniei de Mijloc (Munţii Harz, Masivul Renan), cu altitudini între 500-1000 m, puternic erodaţi; variei - cu un relief deluros; Munţii Alpi, ce deţin suprafeţe mici în sudul ţării.
Relieful nu reprezintă dificultăţi serioase pentru valorificarea economică, construcţiile sunt posibile aproape pe întreg teritoriul ţării (cu excepţia sudului alpin), căile de transport pot trece oriunde, chiar şi în Munţii Alpi sunt multe păsuri.
Subsolul Germaniei este bogat în unele resurse minerale, dar majoritatea se află în cantităţi neînsemnate. După rezervele de cărbune Germania deţine un loc de frunte în lume şi în Europa (bazinele Ruhr, Saar, Köln etc.). Rezervele de petrol şi gaze naturale sunt mici, fiind concentrate în Saxonia Inferioară. S-au descoperit zăcăminte mici de uraniu în Bavaria şi Schvarzwald. Rezervele de minereu de fier sunt mari, însă calitatea este inferioară. Zăcămintele de plumb şi zinc acoperă circa V3 din necesar şi sunt concentrate în munţii Harz şi Renan. Una dintre marile bogăţii subpământene ale Germaniei sunt sărurile de potasiu şi de sodiu, care sunt concentrate îndeosebi în Saxonia Inferioară. Germania dispune de cantităţi foarte mari de materiale de construcţie.
Rezervele proprii de resurse minerale nu acoperă cerinţele enorme ale industriei Germaniei decât cu cărbune şi săruri, restul materiilor prime ţara fiind nevoită să le importe.
GeollCap5a.indd 150 20.06.2014 13:33:59
I
Clima Germaniei este temperată de tranziţie între maritimă şi continentală. Condiţiile climatice sunt favorabile pentru traiul populaţiei. Aproape pe întreg teritoriul ţării ele permit cultivarea unei varietăţi mari de plante, fiind nefavorabile (cu excepţia sud- vestului) pentru culturile iubitoare de căldură.
Resursele acvatice sunt limitate, comparativ cu consumul lor foarte mare în industrie, agricultură, gospodăria comunală şi în alte domenii. Potenţialul hidroenergetic este mic (concentrat pe râurile din zona alpină) şi aproape în întregime valorificat.
Germania dispune de resurse funciare mari, predomină solurile brune de pădure - în centrul şi în sudul ţării, şi cele podzolice - pe Câmpia Germaniei de Nord. Se mai întâlnesc soluri aluviale şi cernoziomuri cu fertilitate înaltă.
Resursele biologice sunt restrânse. Pădurile ocupă circa 28% din teritoriul ţării şi sunt aproape toate plantate de om. O importanţă deosebită pentru agricultură au păşunile şi fâneţele, ce reprezintă circa 19,8% din suprafaţa ţării, creând condiţii optime pentru creşterea animalelor.
Valea râului Rhin
1895
1905
1915
1937
1990
2003
2007
2012
2025
Fig. 85. Evoluţia numerică a populaţiei, mln. loc.
0-15 16-65 peste
ani de ani 65 de ani
Fig. 86. Structura pe vârste a populaţiei.
POPULAŢIA
Germania este o ţară mononaţionalâ. Circa 92% din populaţie o constituie nemţii. Printre minorităţi predomină turci, sârbi, sloveni, italieni, greci, polonezi, austrieci.
Germania a suferit mari pierderi umane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. îndată după război, în Germania au sosit peste 10 mln. de nemţi din Polonia, Rusia, Cehoslovacia. Consecinţele războiului asupra structurii pe vârste şi sexe, precum şi asupra dinamicii sporului natural al populaţiei se resimt şi în prezent.
Germania se referă la tipul modern de spor natural, având un deficit natural anual de 0,2%.
Speranţa de viaţă la naştere a populaţiei în Germania este mare: la bărbaţi - 78 de ani, la femei - 83 de ani.
• Explică evoluţia numerică a populaţiei în Germania (analizează fig.
• Analizează structura pe vârste a populaţiei (fig. 86).
• Care sunt consecinţele unei astfel de structuri pe vârste a populaţiei în Germania?
• Ce politică demografică promovează Germania?
Germania are o densitate mare a populaţiei - 229,0 loc./km2, ceea ce o plasează printre primele ţări din Europa.
Cea mai mare densitate a populaţiei se atestă în regiunile industriale Rhin- Ruhr - 3-5 mii loc./km2.
Germania face parte din grupa ţărilor cu cel mai înalt nivel de urbanizare - 86%.
• Identifică pe hartă cele mai mari oraşe.
• Explică structura populaţiei pe sectoare de activitate fig. 87).
CARACTERIZAREA GENERALĂ A ECONOMIEI
• Ce rol are Germania în economia mondială?
în structura economiei Germaniei rolul de bază aparţine industriei, care determină nivelul şi ritmurile de dezvoltare a ţării. De asemenea, o mare importanţă în economia Germaniei are comerţul exterior şi sfera serviciilor.
Economia se caracterizează printr-un grad sporit de concentrare a producţiei industriale şi agricole în întreprinderi mari, precum şi printr-un
GeollCap5a.indd 151 20.06.2014 13:34:01
Cap iw Lui
■ sectorul primar
■ sectorul secundar □ sectorul terţiar
Fig. 87. Structura populaţiei pe sectoare de activitate.
60%
X
X
X
X
X
26%
X
fm 11% an/
2
B m
&
Fig. 88. Ponderea centralelor electrice în producţia de energie electrică în Germania.
Germaniei îi revin 34,1% din producţia mondială de energie solară şi 10,6% din energia eoliană. în anii următori va creşte producţia de energie regenerativă care o va înlocui pe cea nucleară.
Bazine carbonifere mari: Ruhr, Saar, Köln, Cottbus, Leipzig - Halle.
Germania produce anual circa 188,6 min. tone de cărbune.
înalt nivel de monopolizare. Dezvoltarea Germaniei de Vest şi celei de Est după cel de-al Doilea Război Mondial a avut loc pe căi diferite. Astfel, economia Republicii Federale a Germaniei (R.F.G.), formată în partea de vest a ţării, a înregistrat un ritm înalt de dezvoltare datorită următorilor factori: investiţiile mari de capital propriu, precum şi american, prezenţa resurselor umane de muncă calificată, exploatarea resurselor umane de muncă străine ieftine, crearea „Pieţei Comune”, în care ea juca rolul principal, etc.
Partea de Est a Germaniei, fosta Republică Democratică Germană (R.D.G.), s-a dezvoltat pe cale socialistă: au fost întrerupte complet legăturile economice cu R.F.G. şi stabilite noi legături cu ţările din C.A.E.R.; în agricultură au fost lichidate gospodăriile private şi formate gospodării de stat şi colective. Cea mai mare parte din volumul comerţului exterior al R.D.G. era orientată spre U.R.S.S., de unde primea aproape toată materia primă, combustibilul şi energia electrică.
După reunificare economia Germaniei s-a integrat.
Germania este cea mai dezvoltată ţară din Europa, fiind considerată locomotiva Europei.
INDUSTRIA
Economia Germaniei se află în plină fază postindustrială, peste 2/3 din P.I.B. fiind realizat în sectorul serviciilor.
• Studiază harta economică (fig. 89) şi identifică principalele resurse minerale.
Energetica este una dintre ramurile industriale de bază. Ea se sprijină atât pe resursele de combustibili proprii, cât şi pe cele importate.
• Ce schimbări au avut loc în balanţa energetică a ţării în perioada postbelică, în special
până la mijlocul anilor ‘70ai sec. al XX-lea?
în prezent, petrolului şi gazelor naturale le revin circa 60% din balanţa energetică. Totodată, în urma scumpirii petrolului, a crescut din nou importanţa cărbunelui. Germania se înscrie printre cei mai mari producători de cărbune din lume. Cărbunele este folosit în calitate de combustibil la centralele termoelectrice, care sunt situate în bazinele carbonifere.
Aproape tot petrolul şi o bună parte din gazele naturale utilizate în energetică provin din import.
în a. 2011 a scăzut consumul de energie nucleară cu 23,2%. Către anul 2025 se preconizează închiderea tuturor CNE.
• Utilizând harta „Comerţul mondial cu petrol” (fig. 45), numeşte statele din care Germania importă petrol.
Siderurgia. La producţia de oţel şi laminate Germania ocupă locul întâi printre ţările dezvoltate din Europa.
Siderurgia se bazează, în cea mai mare parte, pe materiile prime importate (până la 90% din necesarul în minereu de fier, mangan şi cromite).
• Recunoaşte pe harta economică a Germaniei (fig. 89) centrele siderurgice.
• Prin ce se explică amplasarea uzinelor siderurgice în porturile maritime?
Industria metalelor neferoase se bazează aproape integral pe materiile prime importate. Cele mai importante şi mai dezvoltate subramuri ale metalurgiei neferoaselor sunt producţia aluminiului şi cea a cuprului.
• Care este factorul de amplasare a uzinelor de producţie a aluminiului?
Industria constructoare de maşini este cea mai însemnată ramură a industriei Germaniei - unul dintre statele cu cel mai înalt nivel de dezvoltare al acestui sector industrial. Ramurii îi revine şi cel mai mare număr de muncitori încadraţi în producţie, cea mai mare valoare şi pondere a producţiei în structura exportului.
GeollCap5a.indd 152 20.06.2014 13:34:02
I
Cifrele romane de pe hartă indică regiunile agricole:
I - cultura grâului, orzului, sfeclei de
zahăr, creşterea bovinelor de lapte şi carne, porcinelor;
II - cultura grâului, pomicultura,
legumicultura, creşterea bovinelor de lapte;
III - agricultura suburbană;
IV - creşterea intensivă a bovinelor de
lapte, porcinelor, cultura secarei, plantelor furajere;
V - creşterea bovinelor şi a ovinelor
pe păşuni naturale;
VI - gospodării silvice şi rezervaţii. •
a
Fig. 89. Germania. Harta economică.
Germania produce anual circa 480 mii t de aluminiu şi 550 mii t de cupru.
• Enumeră ramurile tradiţionale şi cele moderne ale industriei constructoare de maşini din Germania.
• Argumentează amplasarea ramurilor industriei constructoare de maşini în funcţie de diferiţi factori.
Germania ocupă locul patru în lume la producţia de autovehicule, amplasată în Wolfsburg (cel mai mare centru cu uzinele firmei „Volkswagen”), Stuttgart (cu uzinele firmei „Daimler-Chrysler”), München (firma „B.M.W.”), Essen (firma „Opel”) etc.
Optica germană produsă la vestitele uzine „Karl-Zeiss-Iena” din oraşul lena este renumită pe piaţa mondială.
• Identifică pe hartă porturile cu şantiere navale.
GeollCap5a.indd 153 20.06.2014 13:34:03
Capitalul V
i - -
Secţie de asamblare a automobilelor
Mari porturi cu şantiere navale sunt amplasate în: Bremen, Hamburg, Rostok.
Industria chimică a atins un nivel înalt de dezvoltare. După volumul producţiei acestei ramuri, Germania ocupă locul patru în lume după S.U.A., Japonia şi China, iar după exportul produselor chimice -primul loc.
Cea mai importantă regiune a industriei chimice este Ruhr- Rhin, unde ca materii prime servesc cărbunii, deşeurile industriei metalurgice şi petrolul adus prin conducte. Alte regiuni importante ale industriei chimice sunt sudul părţii de est, nord- estul ţării - Schwedt, care folosesc ca materie primă petrolul şi gazele naturale importate din Rusia. în porturile maritime mari - Bremen, Hamburg şi Rostok, unde au fost construite uzine petrochimice, se foloseşte petrolul adus cu navele-tancuri petroliere.
Pe plan mondial Germania se evidenţiază la producţia de îngrăşăminte chimice, fibre şi fire sintetice, cauciuc sintetic, detergenţi, peliculă şi reactivi pentru industria cinematografică şi pentru fotografiat etc.
Industria uşoară şi cea alimentară, deşi au o pondere mică în structura industriei Germaniei, ocupă un loc de seamă în economia ţării. Se evidenţiază în special industria textilă şi cea a confecţiilor, cu centrele Leipzig şi Planen, care se bazează pe materia primă chimică locală. Industria de pielărie şi încălţăminte este dezvoltată în Saxonia şi Turingia.
Dintre ramurile industriei alimentare se remarcă cele ale produselor lactate, cărnii, berii şi vinului.
Germania produce anual circa:
429 mii t de unt;
30,5 mln. t de lapte;
2.1 mln. t de brânzeturi;
8.2 mln. t de carne;
89 mln. hl de bere;
8,9 mln. hl de vin.
în Germania se obţin recolte bogate la ha de: grâu - 70 ch; sfeclă de zahăr - 450 ch; cartofi - 400 ch.
Transportului autorutier îi revine rolul de frunte în traficul de persoane şi mărfuri.
AGRICULTURA
• Apreciază rolul factorilor naturali în dezvoltarea agriculturii Germaniei.
Agricultura Germaniei se evidenţiază prin nivelul înalt de mecanizare, chimizare, selecţie şi prin producţia de marfa. Cea mai mare parte a terenurilor agricole se află în proprietatea gospodăriilor mici fermiere şi a marilor companii, care practică pe larg munca salariaţilor. Predomină fermele cu suprafaţă mică (în medie 15-20 ha), însă înzestrate cu cea mai modernă tehnică agricolă.
• Care este direcţia principală de specializare a agriculturii Germaniei?
Creşterii animalelor îi revine peste 2/3 din valoarea producţiei agriculturii, în regiunile cu climă maritimă şi în cele de trecere de la clima maritimă la cea continentală direcţia principală de specializare a zootehniei este creşterea bovinelor pentru lapte, lapte şi carne, în restul regiunilor - creşterea porcinelor.
în toate regiunile Germaniei creşterea animalelor se îmbină cu cultura plantelor.
• Studiind harta economică (fig. 89), determină direcţiile de specializare a culturii
plantelor şi creşterii animalelor.
Cultura plantelor în Germania este înalt productivă datorită folosirii pe scară largă a ştiinţei şi tehnicii. Germania deţine unul din primele locuri în lume după recolta la hectar de grâu, sfeclă de zahăr, cartofi etc. Germania se evidenţiază în Europa ca cel mai mare exportator de carne, cartofi, furaje.
TRANSPORTURILE
Germania dispune de o reţea deasă de transporturi terestre.
• în ce regiuni ale Germaniei se înregistrează cea mai mare densitate a reţelei de transporturi terestre (vezi harta transporturilor din atlas)?
în regiunile înalt industrializate majoritatea căilor ferate sunt electrificate. Transportul autorutier este bine înzestrat cu mijloace moderne, având cel mai mare parc de autovehicule şi cele mai moderne autostrăzi din Europa.
I
GeollCap5a.indd 154 20.06.2014 13:34:03
I
■ autovehicule
□ echipament industrial
□ produse chimice
■ aparate şi maşini electrice
■ produse siderurgice
□ produse agro-alimentare
■ alte produse
■ autovehicule
□ produse chimice
□ materie primă minerală, combustibili
■echipament industrial
■ produse siderurgice
□ produse agro-alimentare
■ aparatură de birou
□ confecţii
■ alte produse
Fig. 90. Structura exportului de mărfuri.
Fig. 91. Structura importului de mărfuri.
Principalii parteneri în exportul de mărfuri sunt: Franţa, S.U.A., Marea Britanie, Italia, Olanda, Suedia, Austria, Spania, China, Belgia.
• Explică importanţa transportului fluvial în economia ţării.
Transportul fluvial asigură peste 20% din traficul intern de mărfuri. După darea în exploatare a Canalului Rhin-Main-Dunărea creşte importanţa transportului fluvial în deservirea comerţului exterior.
• Explică rolul transportului maritim.
Principalii parteneri în importul de mărfuri sunt: Franţa, S.U.A., Olanda, Italia, Marea Britanie, China, Japonia, Elveţia, Austria, Cehia.
RELAŢIILE ECONOMICE EXTERNE
• Enumeră statele care au un rol prioritar în relaţiile comerciale ale Germaniei
• Examinează diagramele şi compară exportul şi importul Germaniei.
O importanţă mare are exportul de mărfuri şi de capital german în ţările din America Latină, Asia şi Africa şi importul din ele al diferitor tipuri de materii prime şi combustibili, al produselor agricole tropicale.
• în baza surselor de informaţie suplimentară, stabileşte formele de relaţii economice externe ale Germaniei cu Republica Moldova.
Evaluare
(RepuôCica TederaCa a Çermaniei 1 2 3 4 5 6
1. Apreciază poziţia economico-geografică a Germaniei.
2. Caracterizează condiţile şi resursele naturale ale Germaniei.
3. Care au fost cauzele şi direcţiile migraţiilor populaţiei Germaniei după cel de-al Doilea Război Mondial?
4. Enumeră factorii ce au determinat ritmurile înalte de dezvoltare economică după cel de-al Doilea Război Mondial.
5. Construieşte în caiet diagrama circulară „Structura fondului funciar al Germaniei”, utilizând tabelul alăturat.
6. Completează enunţurile:
□ După organizarea teritorial-admi- nistrativă, Germania este stat...
UDupă numărul populaţiei, Germania deţine în Europa locul...
□ Nemţii fac parte din grupa de popoare ...
□ Ei profesează religia ...
□ Cele mai mari bazine carbonifere sunt:
□ Oraşul Stuttgart este centrul de producere a automobilelor,, ...” iar oraşul Essen - a automobilelor
□ Ramura principală a agriculturii în Germania este ...
□ Canalul... asigură legătura dintre Marea Nordului şi Marea Neagră.
□ Principalul port maritim al Germaniei este ...
□ Pentru producerea berii în Germania se cultivă....