Resursele de substante minerale utile

05:47 0 Comments

La ce categorie de resurse se referă ele după gradul de epuizare? ^
Resursele de substanţe minerale utile constituie principala grupă de resurse naturale, utilizate pe larg în diverse ramuri ale industriei de prelucrare şi ale celei energetice. încă din cele mai străvechi timpuri omul a folosit în activitatea sa multe din substanţele minerale, lucru reflectat în denumirea unor epoci întregi de dezvoltare a societăţii umane ca „epoca de piatră”, „epoca de bronz”, „epoca de fier”. La etapa actuală de dezvoltare a civilizaţiei, numărul şi cantitatea de substanţe minerale utilizate au sporit considerabil. Acestea simt minereurile de metale feroase şi neferoase, petrolul, gazele naturale, cărbunele, materiile prime pentru industria chimică, rocile de construcţii - în total peste 200 de feluri de materii prime şi combustibil. Circa 70% din resursele minerale utilizate de om au fost extrase din subsolul Terrei după revoluţia industrială în ultimii 300 de ani.
Deşi multe ţări din lume promovează o politică de economisire a resurselor naturale, anual consumul lor continuă să crească. Aceasta se explică prin creşterea consumului de materii prime minerale şi în ţările în curs de dezvoltare în legătură cu industrializarea lor.
Amplasarea teritorială a resurselor minerale este determinată de legităţile structurii geologice a Pământului. Resursele minerale de origine sedimentară (petrolul, cărbunele, gazele naturale) coincid cu marginile platformelor vechi şi cu depresiunile premontane, formând, de obicei, zone carbonifere şi petrogazifere.
Resursele metalifere se întâlnesc în fracturile platformelor şi în regiunile cutate ale scoarţei terestre. Acumulările de minereuri formează zone meta- logene, care deseori se întind pe mii de kilometri.
în limitele unor asemenea zone se deosebesc provincii, bazine, iar în cadrul
Cifrele de pe hartă indică bazinele
petrol;
cărbune brun; cărbune de piatră.
Fig. 6. Resursele de substanţe minerale mondiale.
GeollCap2.indd 29 20.06.2014 11:15:12
Lupan
Geografii americani, cercetând fotografiile cosmice, au ajuns la concluzia că 48 mln. km2 din suprafaţa Terrei (aproximativ 1/3 din tot uscatul) nu sunt valorificaţi. în America de Nord urmele activităţii umane nu se observă pe 38% din teritoriu, în statele C.S.I. - pe 34%, în Asia - pe 14%, în Europa - pe 3%.
Antarctida practic rămâne neatinsă de activitatea umană pe întreg teritoriul.
Folosirea raţională a resurselor minerale presupune folosirea în complex a resurselor minerale utile. Savanţii prezic că se apropie timpul când va avea loc refolosirea materiei prime din deşeuri, iar resursele naturale vor avea rolul de rezerve de aprovizionare cu resurse. Ca exemplu pot servi statele din Europa de Vest, S.U.A., Japonia, care folosesc deşeurile ca materie primă.
lor - zăcăminte. Deseori pe acelaşi teritoriu se întâlnesc diferite substanţe minerale utile, ceea ce creează premise favorabile pentru utilizarea lor economică.
Printre principalele resurse de substanţe minerale se evidenţiază resursele energetice, iar dintre acestea - cele de cărbune. Deseori bazinele carbonifere se întind pe sute şi chiar mii de kilometri. Cea mai mare parte a rezervelor de cărbune se află în Asia, America de Nord şi Europa. Ele sunt concentrate în zeci de bazine mari - Ruhr; Silezia Superioară, Doneţk, Kansk-Acinsk, Scoţia, Yorkshire, Appalaşi, Datong, Fushin, Fushun, Baotou, Damodar etc.
• Identifică pe harta din atlas bazinele carbonifere enumerate.
De cele mai mari rezerve de cărbune dispun S.U. A., China, Rusia, Ucraina, Australia, India, R. Africa de Sud etc.
Principalele rezerve de petrol şi gaze naturale se află în Emisfera de Nord. Cele mai mari se întâlnesc în preajma şi pe şelful Golfului Persic, în partea de nord a Americii de Sud şi în sudul Americii de Nord, în nordul şi vestul Africii, în Siberia de Vest, China de Est, Indonezia, pe şelful Mării Nordului (analizează statele din tabelele 6, 7).
• Recunoaşte pe hartă regiunile şi ţările deţinătoare de petrol
Uraniul, necesar pentru energetica nucleară, este răspândit în scoarţa terestră. Rezervele principale se află în Australia, Canada, S.U. A., Kazahstan,
R. A.S., Niger, Brazilia, Namibia şi Rusia.
• Identifică pe hartă statele deţinătoare de uraniu.
Dintre resursele de substanţe metalifere o importanţă deosebită au mine- reurile de fier, mangan, crom. Ele se află în cantităţi mari în Rusia, Canada,
S. U.A., Brazilia, Bolivia, China, India, Australia, Liberia, Guineea, Algeria.
• înscrie în caiet statele bogate în metale feroase şi neferoase.
Dintre minereurile de metale neferoase o răspândire mai largă au bauxitele - materia primă pentru producţia aluminiului. Cele mai mari rezerve sunt concentrate în Guineea, Australia, Camerun, Jamaica, Surinam, Brazilia, S.U A.
Principalele rezerve de minereu de cupru se află în Chile, Peru, S.U.A., Zambia, R. D. Congo, Canada, Kazahstan, Rusia, cele de plumb şi zinc - în S.U.A., Canada, Australia. în economia mondială sunt folosite pe larg şi minereurile de metale neferoase, care însă se extrag în cantităţi mai reduse decât cele enumerate mai sus: minereuri de cositor (Malaysia, Thailanda, Indonezia, Bolivia, China), de nichel (Canada, Noua Caledonie, Rusia), niobiu, germaniu, beriliu, cadmiu, wolfram (Brazilia, Chile, Zambia, Zimbabwe, R. D. Congo, China, Rusia).
Multe regiuni industriale sunt slab asigurate cu resurse carbonifere (Africa, America de Sud, Oceania), petroliere, metalifere şi recurg la importul lor în cantităţi mari (Japonia, majoritatea statelor înalt dezvoltate din Europa). Pe de altă parte, ţările în curs de dezvoltare, dar şi cu nivel mediu de dezvoltare economică exportă pe piaţa mondială cantităţi enorme de materii prime metalifere: Brazilia şi India - minereu de fier, mangan; Chile, Zambia, R. D. Congo, Peru - minereu de cupru; Guineea, Surinam - bauxite; Malaysia, Thailanda, Indonezia - minereu de cositor etc.
Substanţele minerale nemetalifere (sărurile, sulful, fosforitele, Rusia. Carieră de extracfie a diamantelor apatitele etc.) sunt strâns legate de depunerile sedimentare. Ele
Pe fundul Oceanului Pacific se întâlnesc concreţiuni feromanganice pe o suprafaţă de 16 mln. km2, rezervele fiind evaluate la 2-3 trln. tone, dintre care 0,5 trln. tone sunt accesibile pentru exploatare. Aceste concreţiuni, pe lângă fier şi mangan, conţin nichel, cobalt, cupru, titan, molibden.
GeollCap2.indd 30 20.06.2014 11:15:15
Tabelul 5. REZERVELE Şl PRODUCŢIA DE CĂRBUNE ALE UNOR STATE (2011)
Ţările
Rezerve, mlrd. t
Producţia mln. t
China
114,5
3 520,0
S.U.A.
237,3
992,8
India
75,0
588,5
Australia
76,4
415,5
Rusia
157,1
333,5
R. Africa de Sud
47,2
225,1
Germania
66,0
188,6
Indonezia
5,5
324,9
Polonia
14,0
139,2
Kazahstan
33,6
115,9
Total mondial
861,0
7 695,4
Tabelul 6. REZERVELE Şl EXTRACŢIA PETROLULUI ÎN PRINCIPALELE STATE (2011)
Ţările
Rezerve, mlrd. t
Extracţia, mln. t
Arabia Saudită
36,6
525,8
Canada
1,1
172,6
Iran
16,0
205,8
Irak
15,4
136,9
Kuwait
14,0
140,0
E.A.U.
12,9
150,1
Venezuela
10
139,6
Rusia
20,0
511,4
S.U.A.
5,3
352,3
China
4,0
203,6
Total mondial
148,8
3 995,6
Tabelul 7. REZERVELE Şl EXTRACŢIA GAZELOR NATURALE ÎN PRINCIPALELE STATE (2011)
Ţările
Rezerve, trln. m3
Extracţia, mlrd. m3
Rusia
44,6
607,0
Iran
33,1
151,8
Qatar
25,0
146,8
Arabia Saudită
8,2
99,2
Norvegia
2,1
101,4
S.U.A.
8,5
651,3
Turkmenistan
24,3
59,5
Algeria
4,5
78,0
China
3,1
102,5
Indonezia
3,0
75,6
Total mondial
208,4
3 276,2
constituie o parte considerabilă a bazei de materie primă pentru industria chimică. Zăcăminte de importanţă mondială sunt concentrate în
Africa de Nord (Maroc, Algeria, Egipt), în Kazahstan, S.U.A., Australia, India, Mexic, Brazilia; de apatite - în Rusia (pe Peninsula Kola), în sud-vestul Chinei, S.U.A., Vietnam etc. Zăcămintele de potasiu sunt concentrate în Emisfera de Nord, îndeosebi la latitudinile zonei temperate (Germania, Spania, Italia, Rusia, China, S.U.A., Canada).
O răspândire mai largă pe suprafaţa Terrei au resursele de roci de construcţii (granitul, marmura, calcarul, nisipul, argila etc.).
• De care substanţe minerale utile dispune Republica Moldova?
Evaluare
<Resursele de su6stanţe mineraCe utiCe
1. Explică importanţa substanţelor minerale utile în economia mondială.
2. Completează în caiet tabelul „Clasificarea resurselor minerale”. 3 4 5 6 7
Energetice
Metale
feroase
Metale
neferoase
Minereuri
nemetalifere
3. Care sunt cauzele accelerării ritmurilor de extracţie a substanţelor minerale utile în ultimele decenii?
4. Identifică pe harta din atlas principalele bazine carbonifere şi petrogazife- re mondiale. Notează-le pe harta-contur.
5. Din ce cauze a apărut deficitul multor tipuri de substanţe minerale utile?
6. Propune măsuri care ar preveni epuizarea resurselor de substanţe minerale utile.
7. Utilizează atlasul, textul manualului şi completează în caiet tabelul alăturat.
STATELE CU REZERVE MARI DE RESURSE MINERALE
Minereuri utile
Statele
Petrol
Gaze naturale
Cărbune
Minereu de fier
Bauxite
Minereu de cupru
Cositor
Fosforite
Aur
Diamante