Japonia

09:10 0 Comments

COMPONENŢA TERITORIULUI ŞI POZIŢIA ECONOMICO-GEOGRAFICĂ
• Enumera principalele particularităţi ale poziţiei economico-geografice a Japoniei Japonia, numită de japonezi Nipon, ceea ce înseamnă „Răsărit de Soare”, este una dintre cele mai dezvoltate ţări din lume.
Japonia este un stat cu vechi tradiţii şi datorită autoizolării ei de restul lumii, până spre sfârşitul sec. al XlX-lea, era puţin cunoscută de către europeni. Japonia este situată pe un arhipelag de circa 6 mii de insule, cele mai mari fiind Hokkaido, Honshu, Shikoku, Kyushu. Arhipelagul japonez, sub formă de arc,
Cifrele de pe hartă indică regiunile agricole:
I - cultura grâului, orzului, legumelor, creşterea
bovinelor de lapte;
II - cultura plantelor tehnice şi furajere,
creşterea bovinelor de lapte;
III - cultura orezului.
136°
Suprafaţa -377,9 mii km Populaţia -127,2 mln. loc. (a. 2012)
Capitala - Tokyo
Subcompetenţe:
• Explicarea principalelor caracteristici ale poziţiei economico-geografice a ţârii.
• Aprecierea economică
a condiţiilor şi resurselor naturale.
• Identificarea indicilor demografici.
• Explicarea factorilor de dezvoltare dinamică a economiei.
• Caracterizarea complexă a ramurilor economiei, utilizând hărţile.
/ \
RUSIA
Marea
Japoniei
moş
7 T77 F
14°
/ ( // J
( 1 fiN ■
„ ^0 ■
Sapporo ®
iwbIiiău /
Hokkaido
) -Hakodate
(/n@IIS@(S
)Ş A \
o
40°
©
Yamagata
m
Nll<
Sendai
isnffl
Nagano
I. Honshu
s©
TOKYO
Fukuok
Nagaşal
□in
Kumam
ilHfjţl
IUI*
aHirosh Matsuyama
ms)
/. Shikoku
I. Kyushu
nfnoffis
Mimam»
ftiHPingiE
ohama
msttsn&R
1
II
III
IScari
a 1 cm : 110 km
Fig. 123. Japonia. Harta economică.
Geo_ll_Cap_5_b.indd 184 20.06.2014 13:33:33
I
Podul Akashi-Kaikyo.
El leagă insulele japoneze Honshu şi Shikoku
Construcţia tunelului Seikan a durat 18 ani şi are lungimea de 54 km, dintre care 23 km trec pe sub apă. El este situat la adâncimea de 100 m pe sub fundul strâmtoriiŢugaru şi uneşte insulele Honshu şi Hokkaido.
se întinde de la nord spre sud pe 3,5 mii km de-a lungul coastei de est a Asiei. Ţărmurile Japoniei sunt scăldate la vest de Marea Japoniei, iar la est de apele Oceanului Pacific. Poziţia insulară exercită o influenţă mare asupra economiei şi specificului legăturilor economice interne şi externe ale ţării. Japonia este situată departe de ţările dezvoltate din Europa şi America de Nord. Pe de altă parte, ea este avantajos situată faţă de ţările bogate în resurse naturale precum China, ţările Asiei de Sud-Est, Australia, Rusia. Dezvoltarea vertiginoasă a economiei statelor recent industrializate din Asia de Est şi Sud-Est şi poziţia geografică favorabilă a Japoniei faţă de ele are o mare importanţă pentru dezvoltarea economiei nipone.
• Ce rol exercită poziţia insulară asupra relaţiilor economice interne şi externe?
APRECIEREA ECONOMICĂ A CONDIŢIILOR ŞI RESURSELOR NATURALE
• Din ce grupă de state face parte Japonia după gradul de asigurare cu resurse naturale?
Japonia are un relief predominant muntos (84% împreună cu dealurile). Arhipelagul insulelor japoneze este situat în zona seismică activă şi face parte din „Cercul de Foc” al Pacificului. Câmpiile, mai favorabile pentru repartizarea economiei şi populaţiei, sunt situate de-a lungul litoralului, ocupând 15% din suprafaţa teritoriului. Cea mai mare câmpie - Kanto este situată de-a lungul ţărmului de est al Insulei Honshu, unde se află şi capitala ţării.
Clima este tropicală în arhipelagul insulelor Ryukyu, subtropicală în Kyushu şi temperată în restul teritoriului, cu nuanţe determinate de relief, de prezenţa oceanului şi de acţiunea musonilor. Astfel, în vest precipitaţiile sunt mai bogate toamna şi iarna, pe când în est ele cad mai ales vara. Toamna, când musonul îşi schimbă direcţia, sunt frecvente vânturile uraganice, taifunurile, care se abat asupra insulelor cu efecte dezastruoase în regiunile litorale. Râurile scurte, în mare parte cu regim montan de scurgere, nu sunt navigabile, în schimb simt folosite pe larg în irigaţie şi în producţia de energie electrică ieftină.
• Studiind harta economică a Japoniei (fig. 123), identifică principalele resurse minerale de care dispune.
Bogăţiile subsolului sunt limitate. Japonia este săracă în resurse minerale, fiind lipsită de majoritatea minereurilor necesare industriei sale moderne. Ea este nevoită să importe masiv materii prime de bază ca: petrol, minereu de fier, cărbune cocsificabil, bauxită. Principala bogăţie minerală a Japoniei este cărbunele inferior, nepotrivit pentru cocsificare. Se mai explorează şi alte minerale, dar şi acestea nu satisfac cererea internă. Dintre acestea amintim: zincul, plumbul, pirita, sulful, cuprul şi piatra de var.
O importanţă mare pentru Japonia au condiţiile tice favorabile, care permit în regiunile subtropicale şi tropicale din sud de a obţine câte două recolte pe an de orez, legume şi alte culturi. De mare valoare sunt care ocupă 68,5% din
suprafaţa ţării. în regiunile de sud predomină pădurile subtropicale musonice, în partea centrală a Insulei Honshu şi în sudul Insulei Hokkaido sunt răspândite pădurile mixte, în nordul Insulei Hokkaido - pădurile de conifere. Mările din jurul Japoniei sunt bogate în peşte,moluşte, crustacee, varză de mare şi altele.
Litoralul Pacificului
Geo_ll_Cap_5_b.indd 185 20.06.2014 13:33:35
Capiwlulg î
Capitalul V
0,4%
■japonezi ■ coreeni
□ chinezi
□ alte etnii
Fig. 124. Structura etnică a populaţiei.
1872
1900
^=■34,8 ■ 43,8
1930
■ 64,4
1950
1970
1997
2003
2007
2012.
2025i
■ 83,2
----------------------■ lUO,/
---------------------------11 OR A
---------------------------' IZO,4
---------------------------HZ/ ,z
---------------------------11Z / ,4
----------------------------ii 97 O
----------------------------1 I £. !
=»119,8
Fig. 125. Evoluţia numerică a populaţiei, mln. loc.
Speranţa de viaţă la naştere:
la bărbaţi - 80 de ani; la femei - 86 de ani.
Densitatea medie a popu laţiei în megalopolisul Tokaido constituie 800-1 000 loc./km2.
64%
13%
0-15
ani
16-65 de ani
23%“
peste 65 de ani
Fig. 126. Structura pe vârste a populaţiei.
POPULAŢIA
Japonia este o ţară mononaţională. Ea face parte din ţările cu deficit natural (-0,2% pe an), asemănător cu cel din ţările europene.
O importanţă deosebită în reţinerea creşterii populaţiei a avut politica demografică promovată de către stat, precum şi nivelul avansat de dezvoltare a medicinei, culturii, gradul înalt de urbanizare. Japonia deţine primul loc în lume după durata medie de viaţă a populaţiei.
• Caracterizează componenţa etnică a populaţiei (analizează 124).
• Explică evoluţia numerică a populaţiei în Japonia (vezi fig. 125).
• Cefactori influenţează asupra structurii pe vârste a populaţiei? Care sunt consecinţele
acestei structuri?
Japonia este o ţară cu densitate mare a populaţiei - 338,1 loc./km2. Cea mai mare parte din ea (86%) locuieşte la oraşe. Japonia are numeroase oraşe (650), situate în câmpiile litorale din sudul Insulei Honshu, formând mari aglomeraţii urbane. Aglomeraţiile urbane, contopindu-se, au creat megalopolisul Tokaido, ce se întinde pe o distanţă de 700 km de la Golful Tokyo până la Golful Osaka. Aglomeraţiile din acest megalopolis sunt aproape legate unele cu altele. Dintre ele se distinge: Tokyo - Yokohama - Nagoya - Osaka - Kobe - Kyoto, unde locuiesc peste 60% din populaţia ţării. Oraşele respective joacă un rol decisiv în viaţa economică, socială şi culturală a ţării.
• Identifică pe harta economică a Japoniei aglomeraţiile care intră în componenţa
megalopolisului japonez.
Populaţia activă a Japoniei constituie circa 52%, ceea ce o plasează pe primele locuri în lume.
• Determină structura populaţiei pe sectoare de activitate (vezi fig. 127).
Japonia dispune de resurse umane de muncă înalt calificate şi disciplinate, ce-i oferă posibilitatea de a dezvolta cele mai moderne ramuri industriale. Aceasta se datorează în mare măsură şi faptului că Japonia are o cultură bogată, cu valoroase tradiţii naţionale, care constituie o parte componentă a modului de trai.
FACTORII DEZVOLTĂRII ACCELERATE
A ECONOMIEI JAPONIEI ÎN PERIOADA POSTBELICĂ
Către anul 1948 ponderea Japoniei în producţia industrială mondială constituia mai puţin de 1%, iar în prezent acest indice constituie 10,7%. Astfel, Japonia este a treia putere economică din lume după S.U.A. şi China. După volumul comerţului exterior, ea este devansată doar de S.U.A., Germania si China, exportul egalându-se cu importul. Produsul intern brut al Japoniei (peste 5,9 trilioane dolari S.U.A.) este mai mare decât cel al Franţei şi Marii Britanii luate împreună. De rând cu S.U.A. şi Europa, Japonia devine a treia regiune postindustrială din lume.
La dezvoltarea accelerată a economiei Japoniei după cel de-al Doilea Război Mondial au contribuit factori de ordin economic, politic şi istoric. Cei mai importanţi dintre ei sunt:
a) politica strategică promovată de stat la etapa iniţială. în activitatea economică a ţării au fost încadrate practic toate resursele umane de muncă. A fost armonios îmbinată activitatea întreprinderilor tradiţionale mici cu cea a întreprinderilor industriale mari. Statul a scutit de impozite pe o anumită
Geo_ll_Cap_5_b-indd 186 20.06.2014 13:33:36
3,0%
■ sectorul primar
■ sectorul secundar □ sectorul terţiar
Fig. 127. Structura populaţiei pe sectoare de activitate.
Din a. 2014 Japonia va aloca cu 5% mai mult pentru înarmare, ca urmare a creşterii potenţialului militar al Chinei şi R.P.D. Coreene.
Oraşul Tokyo - mare centru economic
perioadă companiile care dezvoltau ramurile industriale moderne. Ele erau asigurate în primul rând şi la preţuri avantajoase cu materii prime, energie, transport, combustibili;
b) prezenţa resurselor umane de muncă disciplinate, calificate şi ieftine. Muncitorii japonezi primeau salarii mult mai mici decât colegii lor din ţările Europei ori din S.U.A.;
c) achiziţionarea în masă a inovaţiilor tehnice (licenţe, brevete) din alte ţări dezvoltate şi implementarea lor operativă în producţie;
d) cheltuielile minime pentru întreţinerea armatei (conform constituţiei, ele nu pot depăşi 1% din venitul naţional al ţării);
e) importul masiv de materii prime şi combustibil ieftin (până la mijlocul anilor ’70 ai sec. al XX-lea), transformarea lor în producţie finită scumpă şi livrarea acestora pe piaţa mondială;
f) exportul de capital şi investirea lui în industria de extracţie a materiilor prime necesare Japoniei (în ţările din Asia de Sud-Est, America Latină, Africa), precum şi în ramurile construcţiilor de maşini care necesită resurse umane de muncă de înaltă calificare şi mai slab plătite decât în Japonia (industria electrotehnică, electronică, mecanica de precizie). Astfel, au apărut filiale ale întreprinderilor japoneze în Republica Coreea, Taiwan, Hong Kong, Singa- pore, în unele ţări latino-americane şi chiar în S.U.A.
în ultima perioadă Japonia şi-a creat o puternică bază de cercetări ştiinţifice şi de proiectări în domeniul industriei, fapt ce îi permite să elaboreze de sine stătător tehnologii de vârf. O importanţă mare în dezvoltarea progresului ştiinţifico-tehnic în Japonia are sistemul naţional de învăţământ, care este unul dintre cele mai performante din lume.
CARACTERIZAREA GENERALĂ A ECONOMIEI
• Ce loc îi revine Japoniei în economia mondială?
Industria dezvoltată a Japoniei este bazată în mare parte pe importul materiilor prime minerale. în pofida insuficienţei de materii prime, Japonia ocupă locul al treilea în lume după potenţialul economic. Ea este unul dintre marile centre financiare ale lumii. După venitul naţional pe locuitor Japonia cedează unor state înalt dezvoltate (vezi Anexa nr. 1).
INDUSTRIA
Convenţional, industria Japoniei poate fi subdivizată în două grupe de ramuri. Din prima grupă fac parte ramurile orientate spre consumuri mari de metale şi alte materii prime: industria metalurgică, a construcţiilor de automobile, de nave maritime, producţia de utilaje industriale şi de maşini- unelte. Din a doua grupă fac parte ramurile tehnologiilor de vârf: producerea roboţilor industriali, calculatoarelor electronice, semiconductoarelor, aparatelor radio, videocasetofoanelor, televizoarelor, magnetofoanelor, aparatelor optice, instrumentelor medicale etc. în aceste ramuri Japonia concurează cu producători similari din S.U.A. şi Europa.
Energetica Japoniei se bazează pe combustibilul importat. Ţara importă anual circa 300 milioane tone de petrol.
• Studiind harta „Comerţul mondial cu petrol” (fig. 45), determină statele din care
Japonia importă petrol
20.06.2014 13:33:37
Cap iwl lift I
Fig. 128. Ponderea centralelor electrice în producţia de energie electrică în Japonia.
Japonia produce anual 86 mln. t de fontă (locul doi în producţia mondială) şi 110 mln. t. de oţel (locul doi în producţia mondială).
Centre siderurgice mari: Fukuiama, Kitakyushu, Kawasaki, Kobe, Yokohama, Chiba, Tokyo, Muroran.
Mari şantiere navale: Yokohama, Osaka, Kobe, Tokyo.
Uzină siderurgică de pe litoralul japonez
în pofida scăderii ponderii petrolului în balanţa energetică a ţării, aceasta rămâne încă destul de înaltă (50%). Insuficienţa combustibilului este compensată prin folosirea potenţialului hidroenergetic al râurilor şi prin importul masiv de petrol.
Japonia deţine locul trei în producţia mondială de energie electrică, după China şi S.U.A. Ca ţară dependentă de resursele externe, Japonia şi-a dezvoltat industria energiei nucleare, datorită cărui fapt are în prezent 30 de centrale nuclearoelectrice cu o putere totală de 44,5 milioane kW (locul trei în lume) (vezi fig. 128). Cea mai mare CNE Fucushima a fost avariată în urma cutremurului din a. 2011 şi ca rezultat au fost închise mai multe reactoare nucleare pentru a fi reverificate. Astfel, consumul de energie nucleară s-a redus cu 44%. Au fost construite o serie de centrale geotermice şi se întreprind cercetări ample în domeniul folosirii energiei eoliene şi solare.
Industria siderurgică utilizează minereu de fier, alte materii, precum şi cărbune cocsificabil provenite din import.
• Identifică pe hartă (fig. 51) din ce state importă Japonia minereul de fier.
Producţia de oţel este evaluată la peste 110 mln. t anual (locul doi în lume).
Combinatele metalurgice se deosebesc prin nivelul înalt de dotare tehnică şi prin utilizarea celor mai avansate tehnologii. Dirijarea procesului de producţie este computerizată, sunt folosiţi pe larg roboţii industriali.
• Prin ce se explică amplasarea uzinelor siderurgice în porturile maritime?
Este dezvoltată şi industria metalurgiei neferoase, de asemenea, pe baza materiilor prime importate. Se evidenţiază îndeosebi industria cuprului şi a aluminiului.
Industria constructoare de maşini - una din ramurile-cheie ale economiei Japoniei, după costul producţiei este devansata numai de S.U.A., iar după volumul exportului este unul din liderii mondiali.
Industria construcţiilor de automobile deţine locul doi în lume (a. 2011). Anual se produc peste 8,5 mln. autovehicule, dintre care circa 7,2 mln. sunt autoturisme. Japonia a reuşit să depăşească concurenţii săi principali datorită sporirii considerabile a productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost al producţiei.
• Identifică pe harta economică a Japoniei centrele constructoare de automobile,
notează-le pe harta-contur.
Firmele automobilistice japoneze au filiale în Republica Coreea, China, Brazilia, Peru, Indonezia, S.U.A., Italia, Canada, Australia ş.a.
Construcţia de nave maritime este specializată în producţia de nave de mare tonaj (supertancuri petroliere). Japoniei îi revine V2 din producţia mondială de nave maritime.
Electronica. în ramurile acestei grupe a tehnologiilor de vârf Japonia deţine unul dintre primele locuri în lume în ceea ce priveşte producerea aparatelor radioelectronice de uz casnic: videocasetofoane, televizoare color, aparate radio. Ea este cel mai mare producător de roboţi industriali (peste 100 mii pe an), lider şi după numărul de roboţi utilizaţi în economie.
în Japonia funcţionează câteva întreprinderi, unde procesele de producţie sunt robotizate. După producţia de calculatoare electronice, Japonia este depăşită doar de S.U.A.
I
Geo_ll_Cap_5_b-indd 188 20.06.2014 13:33:38
I
Plantaţie de ceai pe pantele Muntelui Fuji-San
Recolta anuală de orez - 10,6 mln. t, de ceai - 85 mii t, de mere - 798 mii t, de banane - 863 mii t, de mandarine şi clementine - 786 mii t.
Terenurile arabile constituie 12,6% din suprafaţă, păşunile şi fâneţele - 2%.
în regiunile de litoral pe larg este dezvoltată maricultura.
Superrapidul „Shinkansen” leagă cele mai mari oraşe ale ţării, deplasându-se cu viteza de peste 400 km/h.
în traficul intern de mărfuri rolul principal revine transportului autorutier (90% din toate încărcăturile).
Superrapidul Shinkansen
Japonia mai ocupă locuri de frunte în biotehnologie, în producerea semiconductoarelor, noilor materiale de construcţie (ceramică industrială, cablu optic pentru telecomunicaţii etc.), în elaborarea tehnologiilor şi în folosirea surselor netradiţionale de energie etc.
Industria chimică, îndeosebi cea a sintezei organice şi de producere a polimerilor; este foarte bine dezvoltată în Japonia. După volumul producţiei acestei ramuri, Japonia ocupă locul doi în lume.
• Recunoaşte pe hartă principalele centre ale industriei chimice.
AGRICULTURA
Agricultura asigură 3/4 din necesităţile populaţiei în produse alimentare.
• Explică rolul factorilor naturali în dezvoltarea agriculturii Japoniei.
Agricultura japoneză dispune de puţine terenuri arabile, (12,6%) din suprafaţa ţării, care, în schimb, sunt lucrate eficient. Ramura principală este cultura plantelor.
• Examinând harta economică a Japoniei (fig. 123), determină direcţiile principale de
specializare a agriculturii.
Principala cultură este orezul, care se cultivă în micile câmpii litorale, irigate, precum şi pe pantele munţilor. Datorită selecţiei, chimizării şi muncii insistente a ţăranului japonez, se obţin recolte bogate de orez la hectar. Dintre celelalte culturi, mai importante sunt: bumbacul, citricele, trestia de zahăr, tutunul, ceaiul, grâul, orzul, cartoful, sfecla de zahăr, soia şi diverse legume. Este foarte răspândit dudul, ale cărui frunze sunt folosite la creşterea viermilor de mătase. Japonia, de rând cu China, este principalul producător de mătase naturală.
în ultimii ani se înregistrează o creştere substanţială a suprafeţelor plantate cu pomi fructiferi, caracteristici pentru zona temperată, şi citruşi.
în sectorul zootehnic preponderent se cresc bovine şi porcine, păsări.
O îndeletnicire tradiţională a japonezilor este pescuitul organizat în baza uneia dintre cele mai dezvoltate flote de pescuit din lume, cu un număr impresionant de porturi specializate (peste 600). Japonia ocupă locul şase în producţia mondială de peşte.
TRANSPORTURILE
Japonia dispune de o reţea densă de căi ferate şi şosele modernizate.
• Cărui transport îi revine rolul de frunte în traficul intern de pasageri şi mărfuri?
Circa 70% din lungimea căilor ferate este electrificată, iar viteza medie a trenurilor depăşeşte 120 km/oră. Au fost unite printr-un tunel subacvatic insulele Honshu şi Kyuchu, iar din 1988 a fost dat în exploatare cel mai lung tunel submarin din lume - Seikan, care uneşte insulele Honshu şi Hokkaido.
• Care ramură de transport favorizează legăturile economice internaţionale?
Flota comercială a Japoniei ocupă locul şase în lume. Cele mai mari porturi
maritime de importanţă mondială simt: Chiba, Nagoya şi Yokohama, Kobe.
în relaţiile economice externe un rol important revine transportului aerian. Principalul aeroport - Tokyo, deţine locul şase în lume după transportul de pasageri - 67 mln. anual. El asigură legături cu toate continentele.
4
Geo_l l_Cap_5_b.indd 189 20.06.2014 13:33:39
Capitalul31
Capitalul V
■ maşini şi utilaje industriale
□ automobile
■ produse feroase
□ produse chimice
□ produse textile
□ produse agro-alimentare
■ alte produse
□ combustibili
■ materie primă minerală
□ maşini şi utilaje
□ produse chimice
□ produse textile
■ produse feroase şi neferoase
■ alte produse
Fig. 129. Structura exportului de mărfuri.
Fig. 130. Structura importului de mărfuri.
Parteneri în exportul de mărfuri: S.U.A., China, Germania, R. Coreea, Rusia, Singapore, Marea Britanie, Indonezia, Malaysia, Thailanda, Australia.
Parteneri în importul de mărfuri: S.U.A., China, Australia, Indonezia,
R. Coreea, Germania, E.A.U., Qatar, Rusia, Arabia Saudită.
RELAŢIILE ECONOMICE EXTERNE
în cadrul relaţiilor economice rolul predominant în economia niponă revine comerţului exterior.
• Examinează diagramele şi compară exportul şi importul Japoniei
O importanţă mare are exportul de capital atât în ţările în curs de dezvoltare, cât şi în cele înalt dezvoltate. în aceste ţări este practicată pe larg formarea societăţilor mixte pe acţiuni cu participarea capitalului japonez în construcţia de obiective industriale, inclusiv ale celor din ramurile tehnologiilor de vârf. Un mare număr de întreprinderi mixte producătoare de televizoare, videocasetofoane, magnetofoane, aparate radio, computere, automobile, nave maritime etc. au apărut în Singapore, Republica Coreea, China, Brazilia, Taiwan, S.U.A., Italia, Australia. Monopolurile japoneze fac investiţii în exploatarea bogăţiilor minerale din ţările în curs de dezvoltare ale Asiei, Africii, Americii Latine, precum şi în Australia, Republica Africa de Sud, Canada. De mare perspectivă pentru Japonia pot fi relaţiile economice cu ţările cu nivel mediu de dezvoltare, inclusiv Republica Moldova.
Evaluare
Japonia
1. Apreciază poziţia economico-geografică a Japoniei.
2. Caracterizează condiţiile şi resursele naturale ale Japoniei.
3. După care indici populaţia Japoniei este lider mondial?
4. Ce factori au influenţat concentrarea populaţiei în sud-estul ţării?
5. Explică factorii de dezvoltare dinamică a Japoniei în perioada postbelică.
6. Argumentează amplasarea majorităţii CTE şi CNE ale Japoniei pe litoral, iar a CHE în regiunile interioare.
7. Care au fost cauzele reindustrializării şi reorientării Japoniei în ultima perioadă spre ramurile puţin consumatoare de materii prime, energie, combustibil? Care sunt aceste ramuri?
8. Construieşte în caiet diagrama circulară „Structura fondului funciar al Japoniei”, folosind tabelul alăturat.
9. Analizează diagramele {fig. 129, 130) şi caracterizează importul şi exportul Japoniei.
10*. Utilizând diferite surse de informare, scrie un eseu despre cultura, tradiţiile şi obiceiurile japonezilor.
11. Selectează infor