Franta

08:55 0 Comments

COMPONENŢA TERITORIULUI ŞI POZIŢIA
ECONOMICO-GEOGRAFICĂ
Teritoriul Franţei include partea continentală, Insula Corsica şi o mulţime de insule mai mici la litoralul mediteraneean şi în Oceanul Atlantic.
Franţei îi aparţin şi aşa-numitele departamente de peste ocean (Guadelupa, Martinica în Vest-India, Guyana Franceză în America de Sud) şi teritorii de peste mări (Noua Caledonie, Polinezia Franceză, insulele Saint Pierre şi Miquelon).
• Caracterizează poziţia economico-geografică a Franţei conform algoritmului.
Franţa are o poziţie economico-geografică favorabilă faţă de căile de transport maritim, fluvial şi terestru. Prin strâmtorile de la Nord şi Marea Mediterană trec căi maritime comerciale de importanţă internaţională. Franţa are hotare cu ţări înalt dezvoltate din Europa, majoritatea dintre ele făcând
Cifrele romane de pe hartă indică regiunile agricole:
I - cultura grâului, sfeclei de zahăr,
creşterea bovinelor de lapte şi carne;
II - creşterea bovinelor de carne şi
lapte pe păşuni naturale;
III - cultura viţei-de-vie;
IV - legumicultura şi pomicultura;
V - creşterea intensivă a bovinelor
de lapte pe fâneţe culturalizate;
VI - creşterea bovinelor pe păşuni
montane.
Fig. 78. Franţa. Harta economică.
GeollCap5a.indd 144 20.06.2014 13:33:39
Litoralul mediteraneean francez
în oraşul Paris se află sediile a 700 de organizaţii politice, economice şi obşteşti. Din ele fac parte: UNESCO, Organizaţia economică de cooperare şi dezvoltare, Organizaţia internaţională a oraşelor înfrăţite, Camera de comerţ internaţională, Asociaţia internaţională a universităţilor, Agenţia internaţională pentru energetică, Organizaţia internaţională a poliţiei criminale (Interpol) etc.
2,8%
3,2%
■ francezi
■ arabi
□ alte etnii
Flg. 79. Componenţa etnică a populaţiei.
parte din Uniunea Europeană. Ea are o poziţie favorabilă faţă de bazele de materii prime şi combustibil din Africa de Nord, Orientul Apropiat şi Marea Nordului.
• Identifică pe hartă statele vecine ale Franţei.
CONDIŢIILE ŞI RESURSELE NATURALE
Condiţiile naturale ale Franţei sunt variate şi în general prielnice pentru viaţa şi activitatea economică a populaţiei. Majoritatea teritoriului ţării este ocupat de câmpii (Bazinul Parisului, al Acvitaniei, câmpiile maritime) şi podişuri (Masivul Central, Armorican etc.) ce nu prezintă dificultăţi pentru economie. Munţii înalţi de vârstă alpină (Alpi, Pirinei) şi mijlocii de vârstă hercinică (Vosgi ş.a.) deţin doar fâşii înguste lângă hotarele ţării. Clima, pe cea mai mare parte a ţării, este temperat-oceanică, cu precipitaţii între 600-1000 mm anual, vara caldă şi umedă, iarna blândă. în sud-estul Franţei clima este subtropicală mediteraneeană, în general prielnică, caldă, dar pentru care este caracteristică insuficienţa de umiditate vara, adică anume în perioada de vegetaţie activă a plantelor. Condiţiile naturale permit cultivarea tuturor culturilor zonei temperate, iar în sudul ţării - şi a celor subtropicale.
Franţa este bogată în variate resurse naturale, dar rezervele şi sortimentul lor nu acoperă cerinţele crescânde ale economiei naţionale, ţara fiind astfel nevoită să apeleze la importuri masive. Dintre resursele subsolului cele mai importante sunt minereurile de fier. Cel mai mare zăcământ se află în Lorena - concentrează 3/4 din rezervele ţării, alte zăcăminte se găsesc în Normandia şi Munţii Pirinei. Dintre metalele neferoase Franţa dispune de rezerve apreciabile de bauxită, localizate în sudul ţării. Franţa este slab asigurată cu resurse energetice. Cărbunele este localizat în Lorena, nordul ţării şi Masivul Central. Pe Câmpia Acvitaniei s-au descoperit mici zăcăminte de petrol şi gaze naturale. Rezervele de uraniu ale Franţei, concentrate în special în Masivul Central, sunt printre cele mai mari în Europa. Dintre resursele nemetalifere mai însemnate sunt sărurile de potasiu (Alsacia) şi cele de sodiu.
Franţa este bine asigurată cu resurse acvatice. Reţeaua hidrografică densă, cu râuri bogate în apă, posedă şi un important potenţial hidroenergetic, cedând în Europa doar Norvegiei şi Suediei. Jumătate din rezervele naţionale revin Rhonului şi afluenţilor săi alpini, iar V5 - râurilor Masivului Central. Franţa dispune şi de considerabile resurse mareice, mai ales în Peninsula Bretagne. Franţa este bine asigurată cu resurse funciare. Predomină solurile fertile brune de pădure şi cele podzolice culturalizate, în sudul ţării - solurile cafenii. O mare bogăţie a ţării sunt păşunile şifâneţele naturale (18%), care vegetează anul în jur, fiind mai extinse în nord-estul ţării, precum şi pădurile care ocupă circa 29% din teritoriul Franţei. Clima prielnică, natura pitorească, plajele maritime, patrimoniul cultural creează un valoros potenţial de resurse recreative.
POPULAŢIA
Franţa are o populaţie omogenă, formată în cea mai mare parte din francezi.
• Analizează diagrama „Componenţa etnică a populaţiei” (fig. 79) şi dedu concluzii.
Pentru Franţa este caracteristic tipul modern de spor natural cu valori mici (0,4% pe an). Această situaţie se reflectă asupra structurii pe vârste a populaţiei.
GeollCap5a.indd 145 20.06.2014 13:33:40
Camelia* 1
Capitalul V
0-15 16-65 peste
ani de ani 65 de ani
Fig. 80. Structura pe vârste a populaţiei.
1801
1901
1940
I960
1970
1990
2003
2007
2012
2025
□27,4
□ 38,6
□41,9 □□45,5 =□50,7 □□56,6 □□60,2 160,9
□ 63,6
□ 67,4
Fig. 81. Evoluţia numerică a populaţiei, mln. loc.
3,4%
■ sectorul primar
■ sectorul secundar □ sectorul terţiar
Fig. 82. Structura populaţiei pe sectoare de activitate.
• Studiază diagrama (fig. 80) şi determină ce fenomen demografic este caracteristic
pentru Franţa.
• Explică evoluţia numerică a populaţiei (analizează fig. 81).
• Ce politică demografică promovează guvernul francez?
Densitatea populaţiei în Franţa este mai mare decât media europeană - 115,0 loc./km2.
• Utilizând harta densităţii populaţiei din atlas, determină regiunile cu densităţi mari
ale populaţiei şi cele slab populate.
Franţa face parte din statele lumii cu cea mai mare speranţă de viaţă la naştere a populaţiei: la bărbaţi - 78 de ani, iar la femei - 85 de ani.
Nivelul de urbanizare în Franţa este înalt - 78%, deşi, în comparaţie cu Germania şi Marea Britanie, ea are de două ori mai puţine oraşe mari cu o populaţie de peste 100 mii de locuitori. Pe de altă parte, în aglomeraţia Parisului se remarcă o concentrare mare a populaţiei urbane - 12,1 mln. locuitori.
• Identifică pe harta economică (fig. 78) cele mai mari oraşe şi notează-le pe harta-
contur.
• Utilizând diagrama (fig. 82), determină structura populaţiei pe sectoare de activitate.
După structura statală, Franţa este o republică prezidenţială, în care există o separare relativ strictă a celor trei puteri: executivă, legislativă şi judecătorească.
Din punct de vedere administrativ, Franţa este divizată în departamente. Totodată, denumirile vechi ale provinciilor istorice Alsacia, Lorena, Norman- dia, Bretagne etc. se păstrează până în prezent.
CARACTERIZAREA GENERALĂ A ECONOMIEI
După cel de-al Doilea Război Mondial toate ramurile economiei Franţei au fost reutilate şi înzestrate cu tehnologii moderne. în ritm sporit se dezvoltă electronica, electrotehnica, radiotehnica, mecanica de precizie, industria nucleară, aerocosmonautica.
Monopolurile naţionale şi transnaţionale deţin poziţii-cheie în industrie, comerţ şi sfera bancară.
Franţa se caracterizează printr-un grad înalt de participare a sectorului de stat în economie. Astfel, sectorului de stat îi aparţin industria carboniferă, electroenergetică, întreprinderile metalurgice, constructoare de maşini, chimice, transportul feroviar.
După volumul producţiei industriale, al comerţului exterior şi după alţi indici economici, Franţa ocupă un loc de frunte în lume după S.U.A., China, Japonia şi Germania. Ea cedează acestor ţări şi în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a economiei cu tehnică modernă şi de utilizare a tehnologiilor de vârf. în structura pe ramuri o pondere înaltă au industria uşoară şi cea alimentară.
INDUSTRIA
Ramura de bază a industriei este energetica. Resursele energetice proprii, cu excepţia zăcămintelor de uraniu, sunt neînsemnate, de aceea energetica, ca ramură de bază, funcţionează pe carburanţi importaţi.
• Identifică pe hartă localizarea resurselor de combustibil.
I
GeollCap5a.indd 146 20.06.2014 13:33:41
I
Centrala nucleară Bugey
mts^
Toulouse. Uzină de asamblare a avioanelor
• Urmăreşte pe harta „ Comerţul mondial cu petrol (fig, 45) şi stabileşte regiunile din care Franţa importă petrol,
O importanţă mare are energetica nucleară, căreia îi revine circa 78% din producţia totală de energie electrică. Locul doi în producţia de energie electrică îl deţin hidrocentralele amplasate în munţii Alpi, Pirinei şi în Masivul Central Francez.
Franţa este lider mondial în domeniul utilizării energiei mareelor. în estuarul râului Rance, din Bretagne funcţionează cea mai mare centrală mareomotrică din lume cu capacitatea de 240 mii kWh.
Siderurgia. întreprinderile siderurgice din cadrul bazei metalurgice vechi Lorena folosesc ca materie primă minereu de fier şi cocs propriu, iar cele din porturile Marsilia şi Dunkerque - minereu de fier şi cocs importat.
Metalurgia neferoaselor prezentă prin industria aluminiului şi prin cea de rafinare a cuprului este concentrată în apropierea centralelor hidroelectrice din Alpi şi Pirinei, funcţionând pe baza zăcămintelor proprii, cât şi a celor importate.
Industria constructoare de maşini este cea mai importantă şi mai diversificată ramură industrială.
• Cunoscând factorii de amplasare a ramurilor industriei constructoare de maşini,
stabileşte unde sunt amplasate:
a) producţia utilajelor industriale, maşinilor-unelte, maşinilor agricole, materialului rulant;
b) construcţia de automobile, avioane, elicoptere, rachete, aparate radio, produse ale electronicii, electrotehnicii, mecanicii de precizie.
• Identifică pe harta economică a Franţei (fig. 78) principalele şantiere navale.
Peste 9/10 din numărul de automobile sunt produse de firmele „Renault”, „Peugeot” şi „Citroën”, amplasate în Paris, Lyon, Bordeaux.
Industria aviarachetară este o ramură de profil a Franţei. Este concentrată în oraşele Toulouse, Bordeaux, Bourges. Sunt bine cunoscute avioanele de pasageri „Caravella”, „Airbus 300-310-380”, se experimentează „A-350” (în cooperare cu Germania, Marea Britanie şi Spania) şi avioanele militare „Mirage”.
Industria chimică este o ramură care a fost reutilată şi reprofilată în anii postbelici. Se evidenţiază câteva regiuni îngust specializate în anumite ramuri ale industriei chimice. în Lorena se dezvoltă chimia cărbunelui, în Alsacia
- producerea îngrăşămintelor de potasiu, în sud-vest - chimia gazului şi a lemnului, în apropierea CHE din Alpi şi Pirinei - electrochimia, în porturi
- petrochimia, în regiunea Lyonului - producerea fibrelor şi a coloranţilor, în aglomeraţia Parisului - chimia fină (parfumerie, cosmetică, farmaceutică) etc.
• în ce ramuri ale chimiei fine Franţa este lider?
Tradiţionale pentru Franţa sunt industria uşoară şi cea alimentară, a căror producţie, mai cu seamă, este destinată exportului.
Printre ramurile industriei uşoare se evidenţiază industria textilă (Lyon, Lille, Paris). Franţa este renumită prin producţia calitativă de confecţii, tricotaje, încălţăminte (aglomeraţia Parisului).
O dezvoltare amplă ar de vinuri (locul întâi în lume).
După producţia vinurilor de înaltă calitate, Franţa deţine întâi- Uzina metalurgică din or. Dunkerque etatea în lume. Producţia de brânzeturi (locul trei în lume, după
După producţia de energie electrică la CNE Franţa ocupă locul doi în lume, după S.U.A.
Franţa produce anual: 10 mln. t de fontă şi 15,8 mln. t de oţel.
Franţa importă cantităţi însemnate de minereu de fier din Suedia şi Brazilia.
GeollCap5a.indd 147 20.06.2014 13:33:46
Capitalul )
Capitalul I
i
Podgorie în Alsacia
Franţa produce anual:
424 mii t de unt (locul doi în Europa);
24 mln. t de lapte (locul opt în lume);
1,94 mln. t de brânzeturi (locul trei în lume).
Legăturile dintre Franţa (localitatea Frethum) şi Marea Britanie (localitatea Cheriton) se realizează prin tunelul submarin (feroviar şi auto).
S.U.A. şi Germania) este o altă ramură importantă a industriei alimentare, după care urmează cea a conservelor din fructe şi legume, a uleiurilor vegetale şi cea de zahăr.
AGRICULTURA
• Explică dependenţa agriculturii de factorii naturali.
Relaţiile agrare se caracterizează prin prezenţa a două tipuri de gospodării agricole: gospodării mari înalt productive şi gospodării mici ţărăneşti.
Agricultura Franţei poartă un caracter universal, toate sub- ramurile fiind bine dezvoltate. Franţa ocupă un loc de frunte în Europa după producţia de sfeclă de zahăr, cereale, brânzeturi, vinuri, carne, lapte, fapt ce-i permite să se asigure cu produse alimentare şi să exporte cantităţi mari de aceste produse.
Franţa dispune de mari terenuri agricole care constituie 54% din teritoriul
tării.
>
Ramura principală a agriculturii este creşterea animalelor, căreia îi revin peste 50% din producţia-marfă.
• Analizează harta (fig. 78) şi identifică repartizarea subramurilor creşterii animalelor:
a bovinelor de lapte şi carne, ovinelor, porcinelor.
Este răspândită pe larg creşterea păsărilor, iar în marile aglomeraţii urbane ea poartă un caracter industrial.
In cultura plantelor predomină creşterea cerealelor, care ocupă cele mai mari suprafeţe.
• Studiind harta (fig. 78), determină răspândirea culturilor cerealiere, plantelor tehnice,
viticulturii, pomiculturii, legumicultura
Franţa se remarcă prin cultura viţei-de-vie. Plantaţii masive de viţă-de-vie se întind în provinciile istorice Champagne, Burgundia, Provence, în valea râurilor Garonne, Rhône etc. Franţa ocupă locul doi în lume la producţia de struguri, după Italia, fiind renumită prin producerea vinurilor de înaltă calitate: vinuri spumoase de Champagne, vinuri de Burgundia, Bordeaux etc., precum şi a coniacurilor superioare.
în regiunile mediteraneene, în special pe Insula Corsica, se practică pe larg cultura plantelor citrice, măslinului, migdalului.
TRANSPORTURILE
Franţa dispune de un sistem complex de transporturi bine dezvoltat şi înzestrat cu mijloace moderne. Ea are realizări remarcabile în transportul feroviar. Franţa este una dintre puţinele ţări posesoare de căi ferate de mare viteză.
Superrapidul Paris-Lyon se deplasează cu o viteză de peste 450 km/h. Pe căile autorutiere, care sunt bine amenajate, se transportă cea mai mare parte de pasageri, precum şi de produse industriale şi agricole. O importanţă deosebită are şi transportul prin conducte, care asigură livrările de petrol şi gaze naturale spre regiunile interne.
Comerţul exterior şi transporturile de cabotaj sunt deservite de flota comercială maritimă, dotată cu cele mai moderne nave.
Tren accelerat de formă aerodinamică
• Identifică pe harta economică a Franţei principalele porturi maritime. Notează-le pe harta-contur.
GeollCap5a.indd 148 20.06.2014 13:33:52
□ maşini şi utilaje
□ produse agro-alimentare
□ produse chimice şi alte mărfuri
□ mărfuri ale industriei uşoare
25%
□ materii prime, carburanţi
□ produse chimice
■ maşini şi utilaje
■ alte produse
Fig. 83. Structura exportului de mărfuri.
Fig. 84. Structura importului de mărfuri.
Principalii parteneri în exportul de mărfuri sunt: Germania, Marea Britanie, Olanda, Italia, Belgia, Spania, China, Rusia, Suedia.
Transportul aerian cu centre la Paris, Marsilia, Nice deserveşte anual milioane de pasageri. Numai aeroportul Sharles de Gaulle din Paris deserveşte anual circa 60 mln. de pasageri.
RELAŢIILE ECONOMICE EXTERNE
Principalii parteneri în importul de mărfuri sunt Germania, Italia, S.U.A., Marea Britanie, Belgia, Rusia, Spania, Japonia.
După volumul comerţului exterior, Franţa deţine locul cinci în lume (în urma S.U.A., Chinei, Germaniei, Japoniei). Comerţul exterior reprezintă V4 din P.I.B., iar exporturile Franţei constituie 5,4% din totalul mondial.
• Examinează diagramele şi compară exportul şi importul Franţei.
în structura relaţiilor economice externe ale Franţei un loc deosebit ocupă exportul de capital şi turismul internaţional. Anual Franţa este vizitată de 76,8 mln. turişti, iar profitul de la deservirea lor constituie peste 54 mlrd. dolari S.U.A.
Franţa
)
1. Apreciază poziţia economico-geografică a Franţei.
2. Argumentează rolul condiţiilor şi resurselor naturale în dezvoltarea economiei.
3*. Estimează ce consecinţe poate avea procesul de îmbătrânire a naţiunii pentru Franţa.
4. Completează în caiet tabelul „Factorii de amplasare a ramurilor industriei constructoare de maşini”.
5. Utilizând harta din atlas, apreciază resursele agroclimatice ale Franţei.
6. Completează enunţurile:
□ Franţa ocupă locul... în Europa după suprafaţă.
□ Franţa are hotare cu statele:....
□ Cel mai mare zăcământ de minereu de fier se află în bazinul...
□ Rezervele de uraniu ale Franţei sunt concentrate în special în ...
□ Resurse de apă potabilă bogate prezintă râurile ...
□ Cele mai mari oraşe ale Franţei sunt:
7. încercuieşte varianta corectă:
A.F. Primul loc în Europa după veniturile obţinute din turism îi aparţine Franţei.
A.F. Cea mai mare centrală mareomotrică din lume se află în Franţa.
A.F. Franţa este principalul exportator de porumb şi grâu din Europa.
A.F. Franţa deţine primul loc în Europa după producţia de automobil