Asezarile umane. Urbanizarea Populaţiei

05:57 0 Comments

Populaţia Globului reprezintă o componentă importantă a mediului. Modul de viaţă al oamenilor suferă mari modificări datorită gradului de grupare şi dispersare a localităţilor şi organizării teritoriale.
Reţeaua de aşezări umane formată din sate şi oraşe de diferite tipuri, adaptate la condiţiile geografice specifice de câmpie, de deal sau de munte, reprezintă habitatul uman. După ocupaţia locuitorilor, mărimea centrelor populate şi confortul de viaţă realizat, localităţile umane se împart în aşezări rurale şi urbane.
• Care localităţi au apărut mai întâi pe Terra?
POPULAŢIA RURALĂ
Circa 48% din populaţia Terrei trăieşte la sate. Localităţile rurale se deosebesc după mărime, configuraţie, tipul locuinţelor, modul de trai şi sfera de îndeletnicire a populaţiei etc. Aspectele variate ale localităţilor rurale se află în raport direct cu istoria de dezvoltare, tradiţiile, obiceiurile, sfera de îndeletnicire a populaţiei, nivelul de dezvoltare economică a ţării, condiţiile naturale etc. în ţările din Europa şi Japonia, care au parcurs o perioadă îndelungată de dezvoltare, sunt răspândite atât satele mari, apărute încă din timpurile cele mai vechi, cât şi localităţile mici, cu una sau câteva familii, care se află la distante mari una de alta.
în ultimul timp la aceste tipuri de localităţi s-au mai adăugat diferite localităţi cu funcţii de odihnă şi turism, de vile, „localităţi-dormitor” etc. apărute în preajma marilor oraşe în procesul de suburbanizare. Majoritatea populaţiei rurale din ţările cu economie de piaţă ale Europei şi din Japonia este angajată nu în agricultură, ci în industrie sau în alte sfere de activitate din oraşe, unde ea se deplasează zilnic. în S.U.A., Canada, Australia, Noua Zeelandă localităţile rurale sunt cu mult mai noi decât cele din Europa - ele au apărut în sec. al XlX-lea - începutul sec. al XX-lea. în toate aceste ţări cel mai răspândit tip de localităţi rurale sunt cu numai câţiva locuitori,
întinse pe suprafeţe mari. Al doilea tip de localităţi rurale în aceste state sunt localităţile nefermiere cu un număr mai mare de locuitori, care îndeplinesc funcţii de deservire a fermelor. Aceste aşezări umane au biserică, şcoală, magazine, bancă de economii, staţii de alimentare cu petrol, de reparaţie a tehnicii agricole, depozite etc. Majoritatea populaţiei rurale a acestor ţări (peste 85%), asemenea celei din ţările europene, nu este încadrată în agricultură.
• Cum se deosebesc satele din Republica
Moldova după mărime şi după îndeletnicirile locuitorilor?
în ţările în curs de dezvoltare există
>
o mare varietate de localităţi rurale şi forme de repartiţie a lor în funcţie de condiţiile naturale, nivelul şi carac-
Olanda. O fermă modernă
GeollCap3.indd 61 20.06.2014 11:19:48
Capitolul 111
■ America (a. 1950)
□ Africa
□ Australia şi Oceania
□ Africa
□ Australia şi Oceania
■ America
□ Africa
□ Australia şi Oceania
■ Eurasia
■ America
□ Africa
□ Australia şi Oceania
(a. zuiu
Fig. 21. Dinamica numărului populaţiei urbane pe regiuni (mln. oameni).
terul specializării agriculturii. Predomină satele mari, cu un nivel redus de amenajare, lipsite de electricitate, de drumuri pavate, obiecte de menire social- culturală şi de asistenţă medicală etc. O amenajare modernă au localităţile rurale din regiunile cu economie agricolă de plantaţii (Brazilia, Mexic). în regiunile, unde se practică creşterea vitelor prin sistem nomad, localităţi rurale în genere nu există.
AŞEZĂRILE URBANE. URBANIZAREA
Oraşele reprezintă localităţi umane relativ mari, care concentrează un număr imens de populaţie, majoritatea căreia activează în diferite ramuri ale industriei şi în sfera serviciilor.
Oraşele au apărut încă în antichitate în deltele râurilor Nil, Tigru, Eufrat, în Iudeea Antică, în India, China ca centre administrative, de comerţ, meşteşugăreşti, fortăreţe militare etc.
Odată cu dezvoltarea capitalismului şi dezvoltarea industriei constructoare de maşini, a transporturilor şi a pieţei mondiale, multe oraşe au devenit noduri de transport şi centre mari comerciale. A crescut rolul lor ca centre administrative şi culturale. în a doua jumătate a sec. al XX-lea funcţiile oraşelor s-au extins şi mai mult pe seama ramurilor sferei serviciilor.
Oraşul contemporan îndeplineşte diverse funcţii: industrială, administrativă, ştiinţifică, culturală, de transport, comercială etc. însă există şi oraşe unifuncţio- nale - centre ştiinţifice, oraşe-capitale, centre ale industriei extractive, oraşe balneare. Unele oraşe au fost construite special pentru a fi capitale.
Nu există o noţiune unică de „oraş” pentru toate ţările din lume. în unele state, de exemplu, în Suedia, Finlanda şi Danemarca, în categoria de oraşe sunt incluse localităţile cu un număr de populaţie ce depăşeşte 1 000 de locuitori, în Franţa - 2 000 de locuitori, în Elveţia, Malaysia, China - peste 10 mii de locuitori, în Japonia - peste 30 de mii, iar în Republica Coreea - peste 40 de mii de locuitori.
Tabelul23. CLASIFICAREA ORAŞELOR DUPĂ NUMĂRUL DE LOCUITORI
Oraşe mici
Oraşe medii
Oraşe mari
Oraşe foarte mari
Oraşe
milionare
50 mii loc.
50-100 mii loc.
100-250 mii loc.
250 mii - 1 mln. loc.
Mai mari de 1 mln. loc.
în ţările înalt dezvoltate creşterea numărului de populaţie urbană are loc, în cele mai multe cazuri, numai pe seama sporului natural şi este foarte lentă.
în ţările în curs de dezvoltare se înregistrează cele mai înalte ritmuri de urbanizare. Deseori acest proces iese de sub control şi nu poate fi dirijat de către stat. Urbanizarea în aceste ţări are loc, în cea mai mare parte, pe seama migraţiilor în masă de la sat la oraş. Suprapopularea localităţilor rurale, şomajul, condiţiile grele de trai fac ca milioane de oameni să migreze la oraş. Totodată, marea majoritate a oraşelor din ţările în curs de dezvoltare nu pot asigura cu locuinţe, cu locuri de muncă acest imens flux de populaţie. Ca rezultat, populaţia venită se instalează cu traiul în cocioabe la periferiile oraşelor, se încadrează în munca agricolă ori devine şomeră. Acest proces este numit „urbanizarefalsă”, fiind pe larg răspândit în majoritatea ţărilor slab dezvoltate, în această grupă de state cresc foarte rapid oraşele mari - capitalele sau porturile maritime, unde se concentrează cea mai mare parte a populaţiei urbane.
GeollCap3.indd 62 20.06.2014 11:19:48
I
Termeni-cheie:
• Urbanizare - creşterea numerică a localităţilor urbane, lărgirea funcţiilor lor şi răspândirea largă a modului de viaţă urban.
• Aglomeraţie urbană -
concentrarea unui grup de oraşe-sateliţi în jurul celui mai mare oraş-,,nucleu”.
• Megalopolis - aglomeraţii urbane mari, ce se contopesc una cu alta, formând zone urbanizate gigantice (din limba greacă megas - mare şi polis - oraş).
• Suburbanizare - apariţia oraşelor mici în afara marilor aglomeraţii urbane pe seama migraţieri populaţiei din oraşele mari.
• Explozie urbană - proces specific perioadei contemporane de creştere spectaculoasă a populaţiei urbane atât pe seama bilanţului natural din oraşe, cât şi pe seama exodului rural pronunţat.
Explozia urbană este determinată de creşterea populaţiei urbane în ritmuri de 4 ori mai mari decât cea rurală. Conform estimărilor, către anul 2025 se prevede o dublare a populaţiei urbane, care va constitui circa 5 miliarde de oameni. Prin urmare, 2/s din populaţia mondială va locui în oraşe, iar 90% din această creştere va afecta ţările în curs de dezvoltare din Asia şi Africa.
Tabelul 24. RITMURILE DE CREŞTERE A POPULAŢIEI URBANE ÎN REGIUNILE MARI ALE LUMII (%) ’
Regiunea
1950
1960
1970
1975
1980
1990
2007
2012
Africa
15
18
23
26
29
36
37,2
39
America Latină
41
50
57
61
65
71
76
78
America de Nord
64
67
70
72
74
77
79
79
Asia
17
22
25
27
29
34
38
45
Europa
54
58
64
66
69
73
75
78
Australia şi Oceania
38
61
71
73
76
78
74
74
• Explică noţiunea de urbanizare.
Populaţia urbană de pe Glob în prezent constituie 52%. în ţările dezvoltate din Europa, America de Nord, în Japonia ponderea populaţiei urbane este de 78-86%. Nivelul de urbanizare este înalt în ţările Americii Latine - 78%, unde acest proces a decurs rapid la sfârşitul sec. al XlX-lea - începutul sec. al XX-lea ca rezultat al migraţiilor masive din Europa.
în restul regiunilor în curs de dezvoltare din Africa şi Asia urbanizarea constituie 39 şi respectiv 45%. Nivelul de urbanizare în China este 49%, în India -31%. Cel mai scăzut indice de urbanizare printre ţările lumii îl au Burundi şi Uganda din Africa (10%) şi, respectiv, (15%), şi Papua Noua Guinee din Asia (13%).
• Analizează tabelul 24 „Ritmurile de creştere a populaţiei urbane în regiunile mari ale lumii" şi formulează concluzii.
Pentru etapa contemporană de urbanizare este caracteristică creşterea oraşelor mari cu o populaţie de peste 100 mii de locuitori. în prezent pe Glob există circa 3 500 de oraşe mari, dintre care cele mai multe se află în Asia, Europa şi America de Nord. Printre acestea se remarcă oraşele milionare. Dintre cele circa 475 de oraşe, care au o populaţie mai mare de 1 mln. de locuiori, 27 au depăşit cifra de 10 milioane.
Fig. 22. Cele mai mari aglomeraţii urbane din lume (mln. loc.).
GeollCap3.indd 63 20.06.2014 11:19:49
Capitolul 111
■ populaţia urbană □ populaţia rurală
Fig. 23. Raportul dintre populaţia urbană şi cea rurală de pe Glob.
State cu populaţia urbană în descreştere:
R. Moldova -1,5%; Muntenegru - 0,8%; Ucraina - 0,7%;
Georgia - 0,6%;
Rusia - 0,5%;
Letonia - 0,5%;
Lituania - 0,4%;
Polonia - 0,3%.
Tabelul 25. PRINCIPALELE MEGALOPOLISURI DE PE TERRA (2011)
Denumirea
megalopolisului
Ţara
Aglomeraţiile
componente
Numărul de locuitori (min.)
Tokaido
Japonia
Tokyo, Yokohama, Nagoya, Osaka, Kobe, Kyoto
65,0
Boswash
S.U.A.
Boston, New York, Philadel49,0
(Boston - Washington)
phia, Baltimore, Washington
Chicago - Pittsburgh (Marile Lacuri)
S.U.A.
Chicago, Detroit, Cleveland, Buffalo
59,0
Brazilian
Brazilia
Säo Paulo, Rio de Janeiro, Belo Horizonte
47,0
Californian (San-San)
S.U.A.
San Francisco, Los Angeles, San Diego
25,0
Englez
Marea Britanie
Londra, Birmingham, Liverpool
40,0
German
Germania
Rhein-Rhur, Rhein-Main, Rhein-Neckar etc.
40,0
Sud-Coreean
Republica Coreea
Seul, Inchon
24,5
• Identifică pe hartă oraşele cu o populaţie de peste 10 mln. locuitori, notează-le pe harta-contur.
Oraşele situate aproape unul de altul deseori se contopesc şi formează aglomeraţii urbane cum sunt, de exemplu, aglomeraţiile Paris, Moscova, New York etc. Un fenomen caracteristic epocii actuale îl reprezintă formarea mega- lopolisurilor: în prezent pe Terra s-au constituit circa 30 de megalopolisuri (analizează tabelul 25).
• Analizează diagramele (fig. 21) şi explică cum a evoluat numărul populaţiei urbane în diferite regiuni.
Urbanizarea se deosebeşte nu numai după nivelul şi amploarea sa, dar şi după gradul de dezvoltare. In dezvoltarea sa urbanizarea trece prin mai multe etape (analizează fig. 24).
In statele pentru care este caracteristică urbanizarea maturizată, în suburbii are loc înrădăcinarea modului de viaţă urban, proces numit suburbanizare. Treptat acest proces cuprinde localităţile rurale din jur. Această formă de urbanizare poartă denumirea de rurbanizare. în S.U. A. şi Canada în suburbii locuieşte 60% din populaţia aglomeraţiei.
în statele cu urbanizare maturizată numărul populaţiei urbane creşte încet.
Cel mai înalt nivel de urbanizare este în: Singapore -100%,
Vatican -100%,
Monaco - 100%,
Hong Kong (China) - 100%, Kuwait - 98%,
Belgia - 97%,
Qatar - 96%,
Islanda - 92%,
Uruguay - 92%.
URBANIZARE MATURIZATĂ
Suburbanizarea, rurbanizarea - urbanizarea contemporană. Ponderea orăşenilor - peste 75%.
URBANIZARE DEZVOLTATĂ
Aglomeraţii urbane şi megalopolisuri, creşterea rapidă a oraşelor milionare. Ponderea populaţiei urbane - 50-75%.
/-------
URBANIZARE ÎN FORMARE
------s
Mărirea numărului de oraşe, creşterea oraşelor mari.
Ponderea populaţiei urbane - până la 50%.
Fig. 24. Etapele urbanizării.
GeollCap3.indd 64 20.06.2014 11:19:50
I
»-F'.
Italia. Oraşul Veneţia
URBANIZAREA ŞI MEDIUL
Concentrarea excesivă a populaţiei, industriei şi a reţelei de transporturi conduce la o utilizare intensivă a resurselor naturale. Mărirea ariei oraşului are loc pe seama micşorării suprafeţelor de terenuri agricole. Construcţia edificiilor şi a drumurilor are ca urmare modificarea reliefului; creşterea ritmului de aprovizionare cu apă a populaţiei şi industriei micşorează rezervele de apă şi dereglează regimul apelor naturale; eliminarea de către transporturi şi industrie a substanţelor nocive în mediu a devenit cauza poluării exagerate a aerului şi solurilor. Pentru oraşe este caracteristic un microclimat specific: edificiile cu multe etaje micşorează viteza vântului, ceea ce încetineşte schimbul de aer şi conduce la concentrarea poluanţilor nocivi; acumularea fumului şi a pulberilor în aer împiedică pătrunderea razelor solare, dăunând sănătăţii omului. Condiţiile de viaţă în oraşele mari creează probleme ecologice grave: poluarea apelor, acumularea deşeurilor, gunoiului etc.
Evaluare
JişezăriCe umane. Vr6anizarea
1. Descrie particularităţile aşezărilor rurale.
2. Analizează evoluţia procesului de urbanizare, utilizând fig. 21, tabelul 24.
3. Explică noţiunile: urbanizare, aglomeraţie urbană, megalopolis, explozie urbană, suburbanizare.
4. Compară ritmurile de urbanizare în diferite regiuni aleTerrei, utilizând fig. 21 şi tabelul 24. Explică cauzele deosebirilor.
5. Notează pe harta-contur principalele megalopolisuri cu aglomeraţiile componente, utilizând tabelul 25.
6. Descoperă din text şi înscrie în caiet avantajele şi dezavantajele vieţii în oraşele mari şi în localităţile rurale:
oraş_________________________________________________________________________________________
sat__________________________________________________________________________________________
7. Rezolvă grila.
1
2
M
E
G
4
A
5
L
6
0
7
P
8
0
9
L
10
I
S
1. Cea mai mare aglomeraţie urbană din Asia de Sud.
2. Cea mai sudică aglomeraţie urbană.
3. Oraş din componenţa megalopolisului Marilor Lacuri.
4. Cea mai mare aglomeraţie din Africa.
5. Aglomeraţie mare din Asia de Sud-Est.
6. Cea mai mare aglomeraţie din Europa de Est.
7. Oraş pe râul Dunăre.
8. Microstat.
9. Capitala unui stat din Asia de Sud.
10. Centrul modei mondiale.
11. Megalopolis american.
8*. Elaborează un proiect pe tema: „Problemele oraşelor mari şi căile de soluţionare a lor”.