Problema lichidării decalajelor economlco-sociale dintre statele dezvoltate şi cele slab dezvoltate. Problema menţinerii păcii

09:50 0 Comments

Competenţe:
• analiza cauzelor decalajului dintre statele dezvoltate şi cele slab dezvoltate;
• propunerea căilor de lichidare a decalajelor economico-sociale dintre ţările dezvoltate şi cele subdezvoltate;
• manifestarea unui comportament constructiv şi a unei atitudini critice faţă de problemele sociale.
Decalajele economico-sociale dintre statele dezvoltate şi cele slab dezvoltate
• Ce decalaje există între statele dezvoltate şi cele subdezvoltate? Cum ar putea fi ele diminuate?
în etapa actuală de evoluţie a societăţii, decalajul dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare s-a păstrat, mai mult decît atît - s-a accentuat. O serie de organizaţii internaţionale - ONU, FAO, PNUD şi altele - derulează numeroase programe pentru dezvoltarea ţărilor sărace. Doar 19 % din populaţia planetei trăieşte în ţări bogate, dar consumă 80 % din venitul mondial şi cea mai mare parte din resursele naturale valorificate pe glob. Numai SUA, care reprezintă doar puţin peste 5 % din populaţia lumii, consumă 25 % din resursele mondiale. Decalaje între ţările bogate şi cele sărace există nu doar referitor la venitul naţional ori PIB-ul pe cap de locuitor, dar şi în foarte multe domenii; hrană (cantitatea de calorii ce revine fiecărui locuitor) (fig. 23.1, 23.2); apă (cantitatea totală pe cap de locuitor şi calitatea apei potabile); energie electrică (consumul de kw/oră pe locuitor, care în ţările subdezvoltate este de mai puţin de 200, chiar sub 50 (circa 1,5 miliarde de oameni folosesc pentru foc lemnul, contribuind la nimicirea pădurilor, la deşertificarea terenurilor, în consecinţă - la agravarea problemei ecologice), iar în cele
Fig. 23.1. Distribuirea gratuită a hranei în India
128 Capitolul IV. Problemele actuale ale mediului şi ale lumii
dezvoltate - peste 20 000 şi chiar 30 000 kw/oră); educaţie (numărul de elevi la 1000 de locuitori fiind cu mult mai mic în ţările subdezvoltate); ocrotirea sănătăţii (numărul de locuitori ce revin la un medic; numărul locurilor de spitalizare, care este mai mic în ţările subdezvoltate).
Inegalitatea şi discriminarea se manifestă chiar şi în cadrul ţărilor dezvoltate. Astfel, în SUA, ţară cu cea mai puternică economie din lume, la începutul anilor ’90 ai secolului al XX-lea, numărul săracilor depăşea cifra de 35 de milioane, iar nivelul sărăciei cunoştea diferenţieri etnice, fiind mai ridicat în rîndul afroamericanilor (circa o treime din total). Sărăcia este un fenomen extrem de periculos, fiind considerată o adevărată bombă cu efect în- tîrziat. O consecinţă relevantă
a decalajelor economice este impactul asupra mediului în- Fig-23.2. Munci agricole in Tanzania la) şi SUAlb)
conjurător, şi anume exportul de poluare. Construirea de către ţările puternic dezvoltate a întreprinderilor industriale mari (combinate siderurgice, rafinării şi combinate petrochimice, uzine de îngrăşăminte chimice, de celuloză şi hîrtie, fabrici de ciment) în ţările în curs de dezvoltare are ca urmare poluarea pe scară largă a mediului. Exportul de poluare a mediului are loc pe întinderi mari, necu- noscînd hotare.
Ţările în curs de dezvoltare sînt caracterizate de un spor demografic accelerat, dezvoltare economică slabă (cu excepţia unor ţări: Brazilia, Mexic, Argentina, ţările Golfului Persic ş.a.), predominarea populaţiei rurale, existenţa unei agriculturi extensive tradiţionale, speranţa mică de viaţă la naştere (de numai 44-45 de ani, în ţările dezvoltate ea constituind circa 72-75 de ani). Aproximativ 1,2 miliarde de oameni, inclusiv 600 milioane de copii, trăiesc în sărăcie, nu beneficiază de asistenţă medicală, o bună parte dintre ei nu ştiu să scrie şi să citească (200 milioane de copii nu frecventează şcoala).
Tema 23. Problema lichidării decalajelor economico-sociale 129
À
Sărăcia, foametea, şomajul, lipsa condiţiilor elementare de viaţă, datoriile financiare mari faţă de ţările puternic dezvoltate, fluxurile de refugiaţi, poluarea mediului înconjurător etc. reprezintă cele mai mari probleme ale omenirii.
Principalele căi de depăşire a subdezvoltării economice a ţărilor în curs de dezvoltare sînt:
■ dispersarea teritorială a ariilor culturale (progresul culturii la nivel global);
■ mondializarea şi globalizarea realizărilor ştiinţifice şi tehnologice. Prin mon- dializare se înţelege aspectul spaţial al extinderii inovaţiilor ştiinţifice, tehnologice şi economice, iar prin globalizare - sistemul relaţional, aspectul mai puţin vizibil al informaţiilor. în acest context se distinge Uniunea Europeană, sistemul teritorial cu cea mai înaltă coeziune internă, cu reglementări economice, sociale şi legislative coordonate. în UE au loc schimburi economice reciproce care reprezintă 1/5 din schimburile internaţionale. Uniunea Europeană are instituţii şi organisme comune, monedă comună (euro). Aceasta reprezintă o treaptă evoluată de cooperare economică şi politică, fiind o etapă a procesului de formare a Europei integrate. Astfel, folosirea pe larg a realizărilor progresului tehnico-ştiinţific mondial, transformările social-economice radicale în toate sferele vieţii din ţările slab dezvoltate, stabilirea relaţiilor economice echilibrate ar diminua decalajul dintre cele două grupe de ţări;
■ reducerea cheltuielilor militare în statele puternic dezvoltate şi sprijinirea ţărilor sărace.
Problema dezarmării şi menţinerii păcii pe Pămînt
în care regiuni ale Terrei există conflicte militare? Ce consecinţe au aceste conflicte asupra mediului înconjurător? Ce state practică comercializarea armamentului?
Pe parcursul ultimelor decenii, menţinerea păcii pe întreaga planetă şi prevenirea unui conflict nuclear global reprezintă obiective imperioase ale omenirii. în prezent există rezerve mari de armament modem şi mijloace de exterminare în masă. Rachetele balistice, armele nucleare pot atinge orice punct de pe suprafaţa Pămîntului într-un interval de numai cîteva ore. Un război mondial nuclear ar conduce la pieirea vieţii pe Pămînt. Doar un număr mic de ţări posedă arme nucleare, dar numărul lor poate spori. Războiul modem atrage după sine devastări ale mediului de largi proporţii, aşa cum au demonstrat conflictele armate din Vietnam, Afganistan, America Centrală, Golful Persic etc. în unele cazuri, modificări ale mediului au fost folosite în mod conştient drept arme de luptă (arma meteorologică în războiul din Vietnam). De asemenea, este unanim acceptată ideea că un război nuclear constituie cea mai mare ameninţare pentru întreaga omenire.
Chiar şi pe timp de pace, pregătirile de război contribuie la consumarea resurselor naturale şi la degradarea mediului, iar unele situaţii au efecte destul de grave (fig. 23.3). Procesul de producere, testare şi menţinere a armelor convenţionale,
130 Capitolul IV. Problemele actuale ale mediului si ale lumii
Fig. 23.3. Manevre militare
chimice, biologice şi nucleare generează cantităţi enorme de substanţe toxice şi radioactive, care contaminează solul, aerul şi apa. în acelaşi timp, menţinerea trupelor militare intr-o stare permanentă de pregătire de luptă impune condiţii foarte severe pentru suprafeţele de pămînt.
Manevrele militare distrug vegetaţia, perturbă habitatul animalelor sălbatice, erodează şi compactează solul, deviază cursurile de apă, producînd inundaţii. Explozia bombelor şi proiectilelor transformă suprafaţa terestră într-o întindere marcată de cratere. Tragerile executate cu tancuri şi artilerie contaminează solul şi pînza freatică cu plumb şi cu alte substanţe toxice reziduale. Unele proiectile antitanc conţin uraniu, ceea ce sporeşte efectul distrugerii, şi asemenea proiectile au fost utilizate recent de către armata americană în conflictul din Kosovo.
în plan economic şi geopolitic lumea funcţionează ca un sistem. Elementele sistemului sînt statele, organizaţiile, ariile culturale şi corporaţiile multinaţionale, între aceste elemente există relaţii economice, politice şi culturale. Confruntările dintre state conduc la destabilizarea situaţiei pe întreaga planetă. Problemele geopolitice şi geostrategice ale lumii contemporane sînt dependente de gradul de implicare a tuturor statelor lumii în acţiunea de asigurare a ordinii, păcii şi securităţii la nivel global şi regional.
Menţinerea păcii pe Pămînt şi prevenirea unui conflict nuclear constituie o problemă de prim ordin pentru întreaga omenire.
Actualmente sînt semnate acorduri interstatale de reducere a arsenalului militar, are loc conversia complexului militar-industrial, dar, cu regret, nu putem spune că pericolul real al unui conflict termonuclear este depăşit. Persistă aspecte ale pericolului militar: există conflicte regionale şi chiar războaie, sînt menţinute blocurile militare, se practică comerţul cu armament etc. (Ce conflicte regionale cunoşti?). Tratatul privind reducerea şi limitarea armamentului strategic de ofensivă între Federaţia Rusă şi SUA n-a fost ratificat nici pînă în prezent. Rezolvarea problemei păcii pe Pămînt va diminua evident decalajul dintre statele puternic dezvoltate şi cele subdezvoltate, cu implicaţii pozitive serioase asupra situaţiei ecologice globale.
TERMENI-CHEIE
Poziţie geopolitică a unui stat - localizarea geografică, potenţialul natural şi uman, relaţiile politice, economice şi militare ale unei ţări în raport cu ţările vecine.
Globalizare - dimensiune mondială a politicii internaţionale în epoca contemporană. Se manifestă în plan tehnologic, economic, militar şi politic.
Tema 23. Problema lichidării decalajelor economico-sociale 131
1
kp REPERE
• ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite a fost fondată în 1945, avînd scopul de a menţine pacea şi securitatea internaţională şi de a promova cooperarea în domeniile economic, social, cultural şi umanitar. Sediul organizaţiei se află la New York. în prezent 189 de state sînt membre ale ONU. Nu fac parte din ONU - Elveţia, Tuvalu, Vatican.
• NATO - Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord este cea mai reprezentativă instituţie politico-militară la nivelul continentului european. Această alianţă a fost înfiinţată în anul 1949. Sediul organizaţiei este la Bruxelles.
• PNUD - Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare are ca obiectiv principal ajutorarea ţărilor cu venituri reduse sau sărace în dezvoltarea potenţialului economic, natural şi uman.
• OSCE - Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa este un organism internaţional pentru securitate. Cuprinde 53 de state şi are mai multe obiective: lărgirea dialogului în Europa, consolidarea democraţiei, respectarea drepturilor omului, reglementarea disputelor dintre statele-membre prin mijloace paşnice, reconstrucţia postconflictuală etc.
• OSA - Organizaţia Statelor Americane, este o organizaţie internaţională guvernamentală, fondată la 30 aprilie 1948, cu sediul la Washington. Are 35 de state membre şi 25 de observatori permanenţi. Obiectivele OSA: protejarea continentului american de orice agresiune exterioară, consolidarea păcii şi securităţii pe continent, soluţionarea paşnică a conflictelor între statele-membre etc.
• FAO - Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură.
EVALUARE
1. Analizează decalajele economico-sociale dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare.
2. Cum are loc exportul de poluare a mediului?
3. Numeşte trăsăturile specifice ale ţărilor în curs de dezvoltare şi ale celor puternic dezvoltate.
4. Explică principalele căi de lichidare a înapoierii economice a statelor subdezvoltate completînd tabelul explicativ:
Căile de lichidare a înapoierii economice a ţărilor în curs de dezvoltare
Explicaţii
•si-JtfcwSnK'
5. Argumentează importanţa soluţionării problemei păcii pe Pămînt.
6. Cum se răsfrîng conflictele militare asupra mediului încongurător?
7. Ce organizaţii mari politice monitorizează pacea şi securitatea statelor?
8. Propune căi de menţinere a păcii pe Pămînt.
9. Elaborează un proiect de soluţionare a conflictului transnistrean.
132 Capitolul IV. Problemele actuale ale mediului