Hazardurile naturale şi antropice. Impactul acestora asupra mediului

09:50 0 Comments

Competenţe:
8 elaborarea unui text explicativ despre hazardurile naturale;
• relaţionarea funcţională a unor elemente naturale şi sociale (prin studiu de caz);
• manifestarea comportamentului ecologic.
Ce sînt hazardurile naturale? Ce pagube, pierderi cauzează ele? Care dintre ele afectează localitatea ta? Dar Republica Moldova?
Hazardurile naturale sînt fenomene şi procese ale naturii cu potenţial distructiv (cutremure, erupţii vulcanice, valuri tsunami, prăbuşiri, torente de noroi, avalanşe de zăpadă, alunecări de teren, inundaţii, uragane, tornade, îngheţuri, grindină, secete, incendii etc.), care pot cauza considerabile pierderi de vieţi umane şi pagube materiale în economia ţărilor sau regiunilor afectate (fig. 24.1). Ele fac parte din procesul natural de evoluţie a mediului şi se produc independent de prezenţa sau absenţa omului. Dar, în acelaşi timp, o serie de activităţi umane pot spori atît intensitatea, cît şi energia distructivă a calamităţilor naturale. în ansamblu, aceste procese şi fenomene nu au un regim strict de manifestare şi majoritatea dintre ele sînt, pînă în prezent, dificil sau imposibil de prevăzut.
Fig. 24.1. Procentul pierderilor economice de pe urma hazardurilor naturale pe ţări şi continente
Examinează fig 24 1 şi formulează concluzii.
Una dintre cele mai periculoase caracteristici ale epocii contemporane este creşterea intensităţii şi consecinţelor hazardurilor naturale. Conform aprecierilor, în timpul de faţă aceste procese şi fenomene naturale fac înjur de 250 000 de victime anual, iar pierderile economice directe şi indirecte constituie de la 50 pînă la 100 milioane de dolari SUA. Observările multianuale au scos în evidenţă faptul că peste 80 % din aceste pierderi sînt o urmare a impactului hazardurilor climatice, în special al furtunilor, inundaţiilor, secetelor etc. în unele cazuri efectele distructive ale calamităţilor naturale sînt atît de mari, încît lichidarea consecinţelor necesită intervenţii naţionale şi internaţionale rapide ale unităţilor specializate dotate cu echipamente speciale, precum şi enorme resurse financiare.
Tema 24. Hazardurile naturale şi antropice 133
Cele mai vulnerabile la acţiunea acestor fenomene şi procese naturale sînt ţările sărace şi categoriile sociale care nu dispun de mijloace materiale suficiente pentru a se proteja în situaţii extreme. Asfel, statistica demonstrează că 95% din victimele umane provocate de dezastre revin ţărilor în curs de dezvoltare.
Hazardurile naturale pot fi clasificate după diverse criterii: geneză, durată de manifestare, areal afectat etc. în funcţie de geneză, hazardurile naturale se diferenţiază în:
Hazarduri endogene
Cutremurele depămînt sînt generate de descărcarea energiei plăcilor tectonice la adîncimi de zeci de km. Anual se produc circa 500000 de cutremure detectabile de seismografe, dintre care 100 000 sînt simţite de om, dar numai circa 1000 pot provoca pagube. Nu există metode sigure de a prevedea cutremurele. însă o serie de observaţii confirmă faptul că înainte de seism unele animale (şobolani, şerpi etc.) dispar în ascunzători, porumbeii devin foarte agitaţi, chiar şi anumite persoane au această sensibilitate. Cutremurul produs la 17 ianuarie 1995 lîngă oraşul Kobe din Japonia, cu intensitatea de 6,9 grade pe scara Richter, s-a soldat cu 3 500 de morţi, mulţi răniţi şi distrugeri masive. Cutremurul din Turcia (1999), cu intensitatea de 7,4 grade, a lăsat în urmă 17000 de persoane decedate, iar cutremurul din India (2001) a provocat 20 000 de victime omeneşti. în România (Vrancea) cele mai masive pagube au fost provocate de cutremurul din 1940, cu magnitudinea de 7,4 grade, cel din 1977 - de 7,2 grade şi cel din 1986 - de 7,0 grade. Cele mai eficiente măsuri de apărare rămîn construcţiile cu rezistenţă seismică sporită, instruirea populaţiei pentru astfel de situaţii etc.
Vulcanii apar pe crăpăturile plăcilor tectonice ca urmare a presiunii exercitate de magmă. Marginile plăcii Pacificului sînt foarte active, încît 70 % din cei circa 600 de vulcani activi ai Pămîntului apar de-a lungul acesteia, cei mai mulţi fiind în Indonezia, unde au fost observaţi aproximativ 200 de vulcani activi. Erupţia vulcanilor se poate produce brusc sau poate fi precedată de o serie de semnale care avertizează asupra pericolului (fumegă, zguduie scoarţa, produce zgomot). Cea mai mare explozie vulcanică a timpurilor modeme este considerată erupţia
vulcanului Krakatau (fig. 24.2) din 1883, care a distras peste 160 de localităţi, iar valul tsunami provocat de erupţie a înecat peste 36 000 de oameni. în 1902 explozia vulcanului Mont Pelee a distrus în cîteva secunde oraşul Saint Pierre din Martinica cu 35 000 de locuitori. Erupţia vulcanului Pinatubo din Filipine în anul 1991 este considerată una dintre cele mai puternice erupţii din secolul al XX-lea, provocînd moartea a peste 700 de oameni şi lăsînd alte 200000 fără adăpost. Cele mai eficiente măsuri de apărare
Fig. 24.2. Erupţia vulcanului Krakatau
134 Capitolul IV. Problemele actuale ale mediului şi ale lumii
constau în: evitarea concentrării aşezărilor omeneşti în apropierea vulcanilor, realizarea hărţilor de risc vulcanic, întocmirea planurilor de evacuare a populaţiei în caz de pericol.
Hazarduri exogene
Hazardurile geomorfologice
Alunecările de teren sînt procese de deplasare a unor mase de pămînt pe versant, de-a lungul unor planuri de alunecare cu pante mai mari de 10 grade, pe depozite argiloase, cu un exces de umiditate şi fără vegetaţie de arbori cu rădăcini puternic dezvoltate. în Republica Moldova alunecările de teren afectează suprafeţe foarte mari, constituind 49 000 ha, iar teritoriile cu pericol de alunecare alcătuiesc peste 67 000 ha. Prevenirea acestui proces distructiv este, în mare măsură, în puterea oamenilor, prin plantarea pădurilor, respectarea măsurilor agrotehnice etc.
Torentele de noroi rezultă din îmbinarea cu apă a rocilor afinate pînă la formarea unei mase vîscoase, care se deplasează cu viteză în lungul văilor. Cel mai frecvent se produc în regiunile montane (Caucaz, Tian-Shan, Himalaya etc.), acoperind în calea lor căile de comunicaţie şi localităţile umane.
Avalanşele sînt deplasări bruşte şi rapide de zăpadă pe versanţii cu pante mari în zonele montane. Declanşarea avalanşelor depinde de starea stratului de zăpadă, de starea timpului, precum şi de acţiunile omului ce pot deregla echilibrul zăpezii.
Hazardurile climatice
Ciclonii tropicali sînt furtuni violente, formate pe oceane, cu ploi abundente şi viteze ale vîntului de peste 120 km/oră, care provoacă distrugeri masive, inclusiv victime umane.
Uraganele se formează în zona ecuatorială a Oceanului Atlantic, unde, ca urmare a temperaturilor ridicate, o mare cantitate de apă se evaporă, deplasîndu- se spre nord cu o energie puternică de distrugere. Sînt cunoscute manifestările acestor fenomene la trecerea prin golful Mexic. Pentru a fi mai bine studiate şi caracterizate, li se dau nume. Unul dintre cele mai dezastruoase a fost uraganul care a afectat Texasul (SUA) în 1900, provocînd moartea prin înec a peste 6000 de oameni. Uraganul Andrew, care a afectat Florida (1992), a cauzat pagube de peste 32 miliarde dolari SUA, ştergînd de pe suprafaţa pămîntului 80 000 de locuinţe, iar ultimul dintre cele mai distrugătoare a fost uraganul Katrina, care a provocat un adevărat dezastru în statele sudice ale SUA.
Tornadele reprezintă perturbaţii violente ale atmosferei produse pe continente între 20 şi 60 de grade latitudine nordică şi sudică. Numai în SUA sînt înregistrate circa 1000 de tornade în fiecare an. în ultimii 50 de ani din cauza tornadelor în SUA au decedat 9000 de oameni.
Furtunile de praf se produc în deşerturi, semideşerturi şi stepe, fiind caracterizate printr-un intens proces de eroziune eoliană.
Grindina, îngheţurile şi depunerile de chiciură sau polei provoacă enorme pagube materiale în agricultură, construcţii, reţele electrice şi de comunicaţie etc.
Tema 24. Hazardurile naturale şi antropice 135
Secetele au un impact deosebit asupra culturilor agricole, cauzînd foamete şi boli pe teritorii întinse.
Hazardurile hidrologice
Inundaţiile, produse din cauza ploilor puternice, se manifestă atunci cînd cantitatea de apă adunată depăşeşte capacitatea albiilor, surplusul revărsîndu-se în lunci sau în zonele joase învecinate (fig. 24.3). Cea mai mare amploare şi frecvenţă a inundaţiilor sînt caracteristice rîurilor de pe Cîmpia Chineză. în ultimii ani aceste procese s-au accentuat şi în România. Inundaţiile pot fi provocate şi de topirea activă a zăpezilor sau de bararea cu gheaţă a albiei rîurilor în cursurile lor inferioare (de exemplu: rîurile din Nordul Rusiei).
Valurile tsunami sînt o reacţie a suprafeţei acvatice după un cutremur de pă- mînt, care afectează zona de litoral, provocînd distrugeri masive şi inundînd suprafeţe întinse. întreaga omenire a fost şocată de tragedia dezlănţuită de cutremurul submarin extrem de puternic, avînd magnitudinea de 9 grade, care s-a produs la 26 decembrie 2004 în nord-estul Oceanului Indian. Valurile tsunami provocate de acest cutremur au luat peste 200 000 de vieţi omeneşti, iar multe persoane au rămas fără adăpost.
Hazardurile biologice
Epidemiile sînt îmbolnăvirile în masă ale populaţiei din cauza infectării cu o serie de agenţi patogeni (viruşi, bacterii etc.). S-a constatat că ciuma a fost adusă în Europa în secolul al XlV-lea de şobolanii veniţi din Asia. Ciuma a redus populaţia vest-europeană cu 30%, facînd să dispară aşezări întregi.
Invaziile de insecte {de exemplu: lăcuste) distrug mii de hectare de culturi în Africa, Asia, estul Europei, America de Nord. Astfel de invazii au fost înregistrate şi în România, Ucraina, Republica Moldova.
Hazardurile antropice şi tehnologice
Hazardurile antropice reprezintă o consecinţă a activităţii omului, avînd o mare diversitate în funcţie de gradul de dezvoltare a societăţii umane. Din hazardurile antropice fac parte:
■ Incendiile, care sînt provocate de neglijenţa omului, cauzînd pagube enorme şi pierderi de vieţi omeneşti, distrugînd suprafeţe enorme de pădure, stepe şi chiar arii protejate;
■ Războaiele, care produc cele mai mari dezastre cu jertfe omeneşti şi daune materiale foarte mari, care pot afecta ţări, regiuni, dar şi întreaga comunitate internaţională (de exemplu: al Doilea Război Mondial (1939-1945), conFig.
24.3. Inundaţii în Republica Moldova, 2008
136 Capitolul IV. Problemele actuale ale mediului şi ale lumii
flictele din Vietnam 11960-1975), Iran şi Irak (1980-1988), Irak, Kuwait cu participarea SETA şi a forţelor armate aliate (1991), Afganistan, Kosovo, Cecenia etc.).
Hazardurile tehnologice sînt o urmare a procesului de producţie. Folosirea tehnologiilor din ce în ce mai avansate poate provoca o serie de accidente, cu declanşarea unor adevărate dezastre, înregistrînd victime umane şi prejudicii materiale. Din acestea fac parte:
■ Accidentele industriale, care se pot manifesta ca rezultat al neglijenţei sau al unor defecţiuni tehnice la întreprinderi cu risc deosebit {de exemplu: industria chimică, energetică, metalurgică, depozite de carburanţi etc.), inclusiv sub influenţa unor calamităţi naturale;
* Accidentele la exploatările miniere, care apar în procesul de extragere a substanţelor minerale utile, cînd se pot produce prăbuşiri sau blocări de galerii, explozii ale gazului de mină;
■ Accidentele din exploatările petroliere, care pot provoca incendierea sondelor sau revărsări imense de petrol (de exemplu: în Marea Nordului, Golful Mexic, Golful Persic etc.);
■ Ruperea digurilor marine, care pot avea loc din cauza mareelor şi a vînturilor puternice, provocînd situaţii de risc pentru polderele din Olanda şi Belgia;
■ Accidentele nucleare. Cel mai mare accident nuclear a fost cel de la Cemobîl (26 aprilie 1986), cînd exploziile reactoarelor nucleare au declanşat incendii masive şi emanarea în atmosferă a substanţelor radioactive. 166 000 de oameni au fost evacuaţi pe o rază de 30 km. Creşteri ale nivelului radiaţiei au fost înregistrate la mari distanţe în Europa de Nord-Vest şi în Europa Centrală;
■ Accidentele legate de mijloacele de transport, care apar frecvent pe căile de transport aerian, rutier, feroviar, fluvial sau maritim: coliziuni grave ale mijloacelor de transport auto, deraieri sau ciocniri de trenuri, prăbuşiri de avioane, scufundări ale navelor de pasageri sau de mărfuri etc. Unele dintre acestea pot provoca adevărate dezastre ecologice, cu efecte de lungă durată (de exemplu: accidentele tancurilor maritime ce transportă produse petroliere şi diverse substanţe toxice).
- - - \
Hazarduri geomorfologice - procese geomorfologice cu efect distructiv: alunecări de teren, torente de noroi, prăbuşiri, eroziuni, ravenări etc.;
Hazarduri climatice - procese şi fenomene atmosferice care generează pierderi de vieţi omeneşti, mari pagube şi distrugeri ale mediului înconjurător;
Hazarduri biologice - epidemii şi invazii de insecte. Se caracterizează prin îmbolnăviri în masă ale populaţiei provocate de anumiţi agenţi patogeni [viruşi, bacterii).
v___________________________________________________________________)
TERMEIMI-CHEIE
Tema 24. Hazardurile naturale şi antropice 137
cp REPERE
• Hazardurile care produc distrugeri de mare amploare şi victime omeneşti sînt denumite dezastre sau catastrofe naturale. în astfel de situaţii sînt necesare intervenţii rapide la nivel naţional şi internaţional din partea unor echipe special pregătite. Se consideră că un fenomen natural extrem poate fi numit dezastru dacă sînt înregistrate cel puţin 10 pierderi de vieţi omeneşti sau 50 de persoane sînt rănite şi dacă se produc pagube materiale evaluate la peste un milion de dolari.
• Riscul reprezintă nivelul probabil al jertfelor de vieţi omeneşti, al numărului de răniţi, al daunelor aduse economiei de un anumit fenomen natural, într-un anumit loc şi o anumită perioadă.
• Cel mai distrugător ciclon tropical cunoscut sub aspectul pierderilor de vieţi omeneşti a fost cel din noiembrie 1970,cîndîn Bangladesh, în aşezările din delta fluviilor Gange şi Brahmaputra, şi-au pierdut viaţa circa un milion de persoane, alte cîteva milioane rămînînd fără adăpost şi hrană.
• Fenomenul El Nino se manifestă prin încălzirea anormală la suprafaţă a apelor Oceanului Pacific, care se deplasează dinspre partea vestică spre partea estică sub impulsul unor mase de aer cu aceeaşi direcţie de mişcare. Astfel, sînt perturbate vînturile alizee, fenomen care generează modificări climatice majore, în special în zonele tropicale. Aceste perturbări se manifestă prin secete, furtuni
violente, însoţite de cicloane puternice şi inundaţii devastatoare.
v....................................................................... '_______________________
_ _ - - \ ^ EVALUARE
1. Defineşte noţiunea de hazard natural.
2. Reprezintă printr-o schemă clasificarea hazardurilor naturale după originea lor.
3. Explică repartiţia zonelor vulcanice şi seismice pe glob.
4. Descrie cele mai puternice seisme şi erupţii vulcanice de pe glob.
5. Care sînt măsurile de apărare împotriva acestor dezastre naturale?
6. Numeşte consecinţele seismelor şi ale erupţiilor vulcanice pentru mediul înconjurător.
7. Ce factori declanşează alunecările de teren?
8. Care sînt consecinţele alunecărilor de teren pentru mediul înconjurător şi pentru activităţile omului?
9. Enumeră hazardurile climatice. Care dintre ele sînt specifice Republicii Moldova?
10. Ce consecinţe au secetele pentru mediul înconjurător? Dar pentru activităţile omului?
11. Ce hazarduri hidrologice sînt specifice pentru Republica Moldova? Dar pentru localitatea natală?
12. Enumeră hazardurile antropice şi tehnologice. Ce consecinţe au ele pentru mediul înconjurător