.png)
Problema ecologică. Despădurirea. Deşertificarea. Modificările climatice şi consecinţele lor
Competenţe:• elaborarea unui demers explicativ despre cauzele şi efectele despăduririi, de- şertificării şi ale modificărilor climatice;
• reprezentarea grafică a factorilor şi a consecinţelor despăduririi şi deşertificării;
• manifestarea unei atitudini critice şi a unui comportament constructiv faţă de calitatea mediului.
Care sînt principalele probleme de mediu în localitatea natală? Cum pot fi ele soluţionate?
Problemele actuale ale mediului natural şi ale lumii contemporane sînt diverse. Ele reprezintă un pericol pentru mediul planetei noastre, pentru prezentul şi viitorul întregii omeniri şi pot fi soluţionate doar cu participarea şi conlucrarea tuturor ţărilor şi popoarelor lumii. De rezolvarea lor pe plan global depind prosperitatea materială şi progresul spiritual al omenirii într-un mediu sănătos.
z>
Problema ecologică
Ce ştii despre problemele ecologice din Republica Moldova? Propune măsuri de soluţionare a lor.
Acţiunea omului asupra naturii a condus la deteriorarea unor vaste ecosisteme naturale, la epuizarea solurilor şi a resurselor de apă potabilă, la despăduriri intense, la dispariţia unor specii vegetale şi animale, la poluarea globală a mediului, la apariţia efectului de seră, care a declanşat încălzirea planetară, la formarea ploilor acide, la degradarea stratului de ozon, la extinderea deşerturilor etc. Agravarea acestor probleme globale a dat semnalul unei crize ecologice profunde. Pe întreaga planetă impactul antropic a depăşit posibilităţile de regenerare ale ecosistemelor naturale. Efectele modificatoare ale omului în mediu au devenit mai pronunţate ca intensitate şi răspîndire în a doua jumătate a secolului al XX-lea, din cauza dezvoltării intensive a agriculturii şi industriei, sporirii transporturilor şi extinderii comerţului. Degradarea mediului natural a determinat impactul acestuia asupra sănătăţii omului. Există deja un număr apreciabil de metropole în care se fac resimţite consecinţele poluării atmosferice: Detroit, Sao Paolo, Ciudad de Mexico, Calcuta, Los Angeles, New York etc. în aceste şi în alte oraşe numărul de îmbolnăviri ale căilor respiratorii, inclusiv de cancer pulmonar, este foarte înalt. Poluarea atmosferei cu plumb, cupru, aluminiu provoacă afecţiuni ale sistemului nervos.
108 Capitolul IV. Problemele actuale ale mediului şi ale lumii
Pentru asigurarea unui mod de viaţă sănătos pentru omenire şi dezvoltarea unei economii durabile, este nevoie de un efort cooperativ global. Nici o ţară nu-şi poate stabiliza singură clima sau proteja resursele piscicole în Oceanul Planetar. Aceste obiective pot fi atinse numai printr-o conlucrare la nivel mondial, care recunoaşte interdependenţa dintre ţări.
în prezent problemele enumerate sînt studiate în cadrul unor programe interdis- ciplinare internaţionale: Programul Internaţional Geosferă-Biosferă, Programul Internaţional Dimensiunea Umană a Modificărilor Globale ale Mediului, Iniţiativa Strategică pentru Reducerea Dezastrelor, Programul Climatic Mondial. în cadrul acestor proiecte activează specialişti din diferite ţări, care încearcă să găsească soluţii la problemele ce ţin de modificarea mediului planetar.
Despăduririle
3 » • Numeşte regiunile Terreî afectate de despăduriri intense. Care sînt ts consecinţele acestui proces?
Pădurile sînt cele mai importante ecosisteme ale planetei. Ele acoperă aproximativ 30% (circa 4 miliarde de hectare) din suprafaţa uscatului, constituind fondul forestier al planetei (fig. 20.1, 20.2). în cadrul mediului geografic, pădurea îndeplineşte mai multe funcţii:
■ funcţia climatică. Pădurea este principalul furnizor de oxigen (un kilometru pătrat de pădure ecuatorială produce zilnic circa 11 tone de oxigen), atenuează efectele diferitelor fenomene meteorologice şi menţine echilibrul climatic: are rol de reducere a temperaturii aerului, de sporire a umidităţii, de reducere a vitezei vîntului etc.;
a funcţia hidrologică. Pădurea contribuie la încetinirea scurgerii apelor din precipitaţii, la infiltrarea lentă a apei în sol, menţine aproape constante debitele izvoarelor, împiedică transportul de aluviuni, torentele de noroi, apără locuinţele umane, terenurile agricole, căile de comunicaţie de scurgerile violente;
■ funcţia edafică. Prin materia organică acumulată pădurile participă la formarea solului;
America de Sud Africa
24% 18%
Australia şi Oceania
3%
Surinam Guyana Franceză Finlanda Japonia Brazilia Federaţia Rusă Germania Franţa SUA
Marea Britanie Republica Moldova
Fig. 20.1. Ponderea pădurilor pe diferite continente (în %)
Fig. 20.2. Ponderea suprafeţelor de păduri pe teritoriul unor state
Tema 20. Problema ecologică 109
■ funcţia economică. Exploatarea lemnului şi a altor produse ale pădurii a avut un rol important în istoria omenirii;
* funcţia socială. Ţine de dimensiunile recreative, turistice, estetice, spirituale ale pădurii;
■ funcţia sanitară. Pădurea creează o atmosferă calmă, cu temperatură moderată şi aer lipsit de substanţe nocive şi de impurităţi.
Cauzele reducerii suprafeţelor forestiere pe întreaga planetă sînt: utilizarea pe larg a materialului lemnos în industrie; extinderea terenurilor agricole, a păşunilor; construirea căilor de comunicaţii etc. Exploatarea pădurii a devenit de multă vreme excesivă, depăşind capacitatea de regenerare naturală a acesteia. Numai în perioada 1980-1985 au fost despădurite circa 280 milioane de hectare, ceea ce înseamnă aproape 15 milioane de hectare anual. Cele mai mari despăduriri au avut loc în Brazilia, Indonezia, Filipine şi în alte ţări. în jurul Mării Mediterane, jg unde pădurile iniţiale de foioase au dispărut în totalitate, nu au rămas decît arbuşti şi alte specii cu tulpină joasă, care, practic, nu prezintă nici un interes economic (maquis sau garriga, formaţiuni arbustive mediteraneene). Conform unor surse, se estimează că în ultimele trei secole fondul forestier mondial a fost redus la jumătate şi chiar mai mult. Cu regret, acest proces continuă şi în prezent din cauza mai multor factori:
■ hazardurile naturale (erupţii vulcanice, cutremure, alunecări de teren, avalanşe de zăpadă etc.). Aceste calamităţi ale naturii au impact negativ asupra fondului forestier. Mii de hectare de pădure sînt distruse de cataclismele naturale. Ele pot micşora fondul forestier pînă la limita critică. Numai cutremurul din 31 mai 1970, care a avut loc în Peru, a distrus fondul forestier pe o suprafaţă de circa 70 000 km2;
■ incendierea pădurilor pentru valorificarea terenurilor. Afectarea fondului forestier prin incendiile naturale în timpul secetelor severe are loc pe întinderi vaste în Siberia Centrală, Indonezia, Australia, California, Canada şi alte regiuni. în Indonezia, în anul 1983, au ars 3 700 000 ha de pădure. în Brazilia, în timpul unui mare incendiu care a avut loc în anul 1963, au ars 5 milioane hectare de pădure, dovadă că nici chiar zona pădurilor umede ecuatoriale nu este ferită de incendii. De cele mai multe ori cauza incendiilor care au loc în mediul natural este fulgerul. în statul Nebrasca (SUA), într-o singură zi au izbucnit 30 de incendii de pădure cauzate de fulger; cinci dintre ele au cuprins teritorii enorme, provocînd pagube de milioane de dolari. Unele incendieri se datorează neglijenţei umane, fapt care trebuie să ne îngrijoreze, în regiunile populate cauza cea mai frecventă a incendiilor de pădure este activitatea omului şi a tehnicii create de el. Odată cu dezvoltarea turismului s-a observat o creştere a numărului de incendii cauzate de mucuri de ţigară, focuri şi de copii nesupravegheaţi (fig. 20.3);
* tăierea pădurii pentru diverse necesităţi: lemn de foc, lemn pentru construcţii şi pentru prelucrare (mobilă, cherestea, celuloză, hîrtie etc.). în unele re-
1 10 Capitolul IV. Problemele actuale ale mediului şi ale lumii
giuni ale Terrei (Africa, Asia de Sud, Asia de Sud-Est) lemnul rămîne a fi principalul combustibil. Tăierile de păduri în scopuri industriale au devenit excesive. Anual se exploatează 3,2-3,5 miliarde de metri cubi de lemn, întrecînd cu mult capacitatea de regenerare naturală a fondului forestier. Defrişări pe suprafeţe întinse au avut loc în bazinele fluviale Amazon, Congo etc., locul pădurilor fiind luat de terenuri afectate de eroziune, laterizare etc. (fig. 20.4). în Republica Moldova pădurea din Codrul Tigheciului, descrisă de Dimitrie Cantemir, a dispărut aproape în întregime la începutul secolului al XX-lea.
Ţinînd cont de faptul că pădurile sînt un reglator climatic şi hidrologic, defrişările masive în regiunile ecuatoriale ale Terrei ar putea determina o schimbare radicală a climei. Este cert că trebuie ocrotite nu doar unele areale sau păduri reprezentative, ci întregul fond forestier actual al planetei, iar exploatările trebuie să fie însoţite de reîmpăduriri.
Examinează fig 20 4 şi formulează concluzii.
Deşertificarea
Deşertificarea este un fenomen global cauzat de circumstanţe climatice şi de intensificarea presiunii antropice asupra mediului. Circa % din terenurile planetei este afectată de secetă şi de deşertificare, atît în zonele aride, cît şi în zonele irigate şi neirigate. Deşertificarea constituie un fenomen complex de degradare a terenurilor în deşerturi şi semideşerturi, în regiunile uscate ale Terrei. Cauzele deşertificării sînt: reducerea cantităţii de precipitaţii şi modificarea regimului acestora, tendinţa de încălzire a climei, intensificarea vînturilor şi mărirea evapotranspi- raţiei, activităţile umane. Cauzele umane sînt reprezentate de suprapopulare, de utilizarea ne-
Fig. 20.3. Incendiu în pădure
Micşorarea cantităţii de 02 din atmosferă şi creşterea celei deC02
Distrugerea A aşezărilor populaţiei băştinaşe
Reducerea ponderii speciilor valoroase de lemn
Distrugerea
habitatului,
faunei
Modificarea
peisajului
natural
H
Dispariţia unor specii de plante medicinale
Scăderea fertilităţii solului, expunerea la eroziune
Fig. 20.4. Consecinţe ale despăduririi în Amazonia (după I. Zâvoianu)
1 1 1
Tema 20. Problema ecologică
corespunzătoare a terenurilor (despăduriri, su- prapăşunat şi poluare). Perioadele secetoase da lungă durată conduc la diminuarea semnificati-J vă a rezervelor de apă în sol, în pînzele freati-j ce şi în reţeaua hidrografică, generînd procesa care condiţionează deşertificarea. Pe soluri sa formează o crustă aridizată, salinizată, dunele! de nisip devin mobile şi se extind treptat pe te-1 ritoriile vecine.
Fenomene intense de deşertificare s-au înregistrat în ultimii ani ai secolului al XX-lea în! mai multe regiuni semiaride, în special în sudul] Deşertului Sahara, unde ecosistemele cu plante xerofile au fost distruse prin su l prapăşunat şi prin utilizarea lor ca terenuri agricole (fig. 20.5).
Perioadele secetoase din ultimele decenii au accentuat extinderea deşertificăriil în diferite regiuni ale globului, avînd urmări destul de grave. La sfîrşitul secolului al XX-lea păşunatul excesiv a cauzat restrîngerea zonei stepice din nordul Africii] în favoarea Deşertului Sahara. Fenomenul deşertificării afectează în prezent peste) 110 ţări cu aproape un miliard de locuitori, fiind evident pe circa 25 % din suprafaţa uscatului. Teritoriile cele mai afectate de deşertificare se întîlnesc în Africa, în sudul Asiei, în America de Nord, Australia, Europa.
• Explică cum influenţează suprapăşunatul asupra extinderii deserturilor.
Aşadar, deşertificarea este un fenomen global provocat de modificările climatice şi de presiunea tot mai accentuată a societăţii umane asupra mediului. Deoarece fenomenul are un caracter global, iar necesitatea de a combate cauzele lui a devenit actuală în plan internaţional, ONU a adoptat în 1994 Convenţia privind Combaterea Deşertificării, care prevede cooperarea între ţările lumii pentru diminuarea acestui fenomen.
Pe teritoriul ţării noastre fenomenul de deşertificare se înregistrează în partea de sud-vest, unde secetele prelungite de vară cauzează degradarea solurilor prin deflaţie, aridizare, formarea crustei şi a solurilor sărate. Printre metodele de combatere a deşertificării se impun: utilizarea durabilă a terenurilor, extinderea irigaţiei raţionale, care să ţină cont de condiţiile pedoclimatice specifice, implementarea metodelor eficiente de fertilizare a solurilor, fixarea dunelor de nisip prin plantaţii forestiere.
Modificările climatice globale
Una dintre problemele globale stringente, apărute ca urmare a activităţii urna-1 ne, este modificarea climei terestre atît în sensul încălzirii, cît şi al accentuării j calamităţilor naturale condiţionate de anumite caracteristici climatice. Opiniile specialiştilor meteorologi şi climatologi, preocupaţi de acest domeniu de cerceFig.
20.5. Extinderea deşertului la sudul Saharei
I 12 Capitolul IV. Problemele actuale ale mediului şi ale lumii
tare, sînt separate: recunoscînd gravitatea situaţiei, unii o consideră ca un efect al activităţii antropice, iar alţii o tratează drept o modificare lentă a climei globale, o evoluţie normală şi ciclică a acesteia.
Prioritatea atenţiei în raport cu această problemă este determinată de cîteva condiţii:
9
- chiar şi cele mai mici modificări ale climei au un anumit nivel de impact asupra activităţii omului şi, în primul rînd, asupra agriculturii;
- aceste modificări se pot transforma în calamităţi naturale (de exemplu: perioade cu maxime şi minime termice, secete, ploi torenţiale cu inundaţii etc.).
Pentru înţelegerea mai profundă a mecanismului modificărilor climatice se cere studierea minuţioasă a sistemului climatic, care include relaţiile dintre următoarele componente: atmosferă - ocean - uscat-criosferă - biotă, precum şi a impactului factorului antropic. De fapt, acesta este scopul monitoringului climatic.
Principalele activităţi umane cu impact asupra sistemului climatic sînt:
■ influenţa nemij locită asupra atmosferei prin încălzire, modificarea umidităţii aerului etc.;
■ acţiunile care modifică proprietăţile fizice şi chimice ale atmosferei, în special caracteristicile electrice şi radiative. Ca factor determinant poate fi creşterea în troposferă a concentraţiei de C02, N02, freon, metan etc.;
* acţiunile asupra atmosferei superioare, cu impact, în primul rînd, asupra stratului de ozon;
■ acţiunile asupra suprafeţei subiacente, cu modificarea albedoului, inclusiv cele ce influenţează asupra schimbului de gaze dintre ocean şi atmosferă.
Unele efecte pot fi atribuite concomitent la mai multe categorii de acţiuni menţionate. De exemplu: incendiile din păduri determină încălzirea nemijlocită a atmosferei, creşterea cantităţii de aerosoli, C02 şi de alte gaze, care modifică albedoul suprafeţelor afectate. De fapt, aceste efecte au impact multilateral şi asupra peisajelor naturale, modificînd esenţial înfăţişarea acestora, dar influenţează şi asupra sănătăţii omului.
• Ce acţiuni antropice conduc la schimbarea microclimei în localitatea natală?
De mai bine de un secol temperatura Pămîntului este în continuă creştere. Fenomenul a devenit mai accentuat după anii ‘70 ai secolului trecut. Cel mai cald an este considerat 1990, cu o medie anuală a valorilor termice de +15,47 °C.
Consiliul interguvemamental pentru schimbarea climei, format din redutabili oameni de ştiinţă, precum şi participanţii la recentele conferinţe internaţionale au demonstrat că, dacă utilizarea combustibililor fosili va continua să crească, spre anul 2050 temperatura la nivel global se va ridica pînă la valori medii de +16—1-19 °C.
O încălzire atît de rapidă constituie o problemă gravă, pentru că va provoca extreme climatice, inclusiv inundaţii masive, secete şi o intensitate mai mare a uraganelor. Conform statisticii aproape 80% din calamităţile naturale ce au loc pe planetă sînt condiţionate de procesele atmosferice.
Tema 20. Problema ecologică 113
Stabilizarea climatelor terestre înseamnă, în primul rînd, reducerea emisiilo de carbon cu aproape 60%. Iar aceasta necesită implicarea tuturor guvernelor ş conştientizarea pericolului la toate nivelurile societăţii.
TERMENI-CHEIE
Deşertificare - proces de înaintare a deserturilor în detrimentul regiunilor vecine. Studiile FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură) estimează că nisipurile Saharei înaintează spre sud cu circa 1,5-10 km/an.
Criosferă - spaţiul gheţarilor şi al zăpezilor veşnice.
REPERE
Cauzele modificărilor climatice globale sînt: utilizarea combustibililor fosili (cărbune), incendiile din păduri, care conduc la încălzirea atmosferei, creşterea cantităţii de aerosoli, a emisiilor de CO^ metan, freon şi alte gaze în aer.
Printre efectele modificărilor climatice se numără: deteriorarea stării de sănătate a oamenilor, inundaţiile masive, secetele îndelungate, uraganele cu intensitate mare.
Ca măsuri de îmbunătăţire a situaţiei pot fi aplicate: reducerea emisiilor de carbon şi de alte gaze, trecerea de la sistemul energetic pe bază de cărbune la surse noi, regenerabile şi ecologice.
EVALUARE
1. Explică esenţa problemei ecologice globale.
2. Care este ponderea suprafeţelor împădurite pe glob?
Explică funcţiile principale ale pădurii.
Enumeră consecinţele despăduririi pentru natură şi activităţile omului. Numeşte regiunile Terrei unde continuă procesul de despădurire. Expune cauzele şi efectele deşertificării. Completează rubricile tabelului:
Cauzele deşertificării
Efecte
Măsuri de ameliorare
Despădurirea
Distrugerea covorului vegetal. Suprapăşunatul
Eroziunea eoliană
Creşterea demografică. Sărăcia
. •. i '; ,:C_ ;
Salinizarea solurilor
Dehumificarea solurilor
7. Argumentează cauzele modificărilor climatice globale.
1 14 Capitolul IV, Problemele actuale ale mediului şi ale
0 comentarii: