.png)
Degradarea mediului aerian
Competenţe:• elaborarea unui demers explicativ privind impactul antropic asupra aerului;
• identificarea surselor de poluare a aerului atmosferic;
• argumentarea consecinţelor impactului antropic asupra aerului;
• manifestarea unei atitudini critice şi constructive faţă de calitatea aerului.
• Ce rol are aerul ca factor de mediu? Care sint factorii ce conduc la degradarea aerului? Ce consecinţe are degradarea aerului?
Degradarea mediului aerian
Aerul atmosferic absoarbe zilnic cantităţi mari de particule solide, lichide şi gazoase emanate de variate surse naturale şi artificiale. în atmosferă se ridică în fiecare minut pulberi şi gaze fie de natură vegetală (spori, granule de polen), fie provenite din erupţiile vulcanice sau din distrugerea scoarţei terestre, eroziunea solului.
Dar cel mai mare impact asupra atmosferei îl au factorii antropici. Uzinele, fabricile (fig. 11.1), termocentralele, autovehiculele sint principalii poluatori care modifică compoziţia naturală şi calitatea aerului. Poluarea aerului se poate manifesta sub formă de ceaţă, negură, aer ceţos.
Impactul antropic negativ asupra proceselor ce decurg în atmosferă este cauzat de: reducerea considerabilă a suprafeţelor de pădure; poluarea Oceanului Planetar (avînd consecinţe negative asupra algelor verzi); consumul sporit de oxigen în procesele de ardere tehnologică la mijloacele de transport ce funcţionează pe baza motoarelor cu ardere internă şi în industrie. Aceste procese conduc la micşorarea cantităţii de oxigen din atmosferă. Deocamdată această micşorare nu este evidentă, dar se află în dinamică.
Motoarele cu ardere internă şi tehnologiile industriale produc şi o cantitate enormă de dioxid de carbon (peste 20 mld. tone în fiecare an), iar după unele date, în ultimii 100 de ani cantitatea acestui gaz a crescut cu 15%. Nu întîmplător în cadrul recentelor întruniri şi conferinţe internaţionale ale climatologilor se argumentează tot mai frecvent o valoare cantitativă de C02 egală cu 0,04% din volumul total de gaze din atmosferă, în comparaţie cu 0,03%
Fig. 11.1. Uzinele - surse de poluare a aerului
Tema i 1. Degradarea mediului aerian 55
Metanul eliberat în timpul proceselor de digestie la animale, de lanurile de orez, mlaştini, vegetaţia în putrefacţie şi conductele de gaze
Oxidul de azot provenit din gazele de eşapament şi fertilizanţii agricoli
Metanul din de- şeurile intrate în putreficaţie
0 parte din căldură serăspîndeşteîn spaţiu
Spumele plastice, aerosolii
Bioxidul de carbon din pădurile şi pajiştile incendiate
Bioxidul de carbon provenit din arderea carburanţilor fosili
Fig. 11.2. Factorii care declanşează mecanismul efectului de seră
evaluată pînă acum. La prima vedere nu ar exista motive de alarmare, deoarece cantitatea de C02 nu a sporit cu mult, iar din alt punct de vedere, aceasta ar îmbunătăţi condiţiile de hrană a plantelor. însă proprietăţile dioxidului de carbon ne permit să afirmăm că şi acest exces neînsemnat de gaz constituie o problemă cu caracter global. Climatologii explică actuala încălzire globală prin rolul specific al dioxidului de carbon, ca factor-cheie ce derulează mecanismul efectului de seră (fig. 11.2). Astfel, concentrarea de C02în troposferă, provenită din diferite surse (artificiale şi naturale), are acelaşi rol ca şi pelicula în seră, care permite ca radiaţia solară de undă scurtă să treacă fără obstacole spre suprafaţa terestră. Aceasta, la rîndul său, transformă radiaţia primită în radiaţie de undă lungă (căldură), care, în mare parte, este reţinută, încălzind atmosfera inferioară. Cercetările demonstrează o tendinţă lentă de creştere a temperaturii medii a atmosferei cu valori deocamdată neînsemnate, dar cu un şir de modificări în regimul şi forţa manifestării proceselor atmosferice. Se constată abateri considerabile în regimul temperaturilor, al precipitaţiilor, o frecvenţă mai pronunţată a proceselor distructive (ploi torenţiale, secete, uragane etc.). Tendinţa de reducere a învelişului de gheaţă din regiunile polare şi cele montane este şi ea o urmare a efectului de încălzire globală. Cele mai evidente creşteri ale temperaturii aerului se atestă în oraşele mari şi în centrele industriale, unde temperatura aerului este cu 2-4°C mai ridicată comparativ cu valorile medii de pe teritoriul regiunii.
Examinează fig 11.2 şi formulează concluzii.
56 Capitolul III. Domeniile de degradare a mediului
Sursele de poluare a aerului atmosferic
Poluarea aerului atmosferic constă în schimbarea compoziţiei chimice a aerului sub aspectul proporţiei dintre substanţele constituente ale acestuia şi cele nou-apărute, cu efecte dăunătoare pentru mediul înconjurător în ansamblu sau pentru unele componente ale acestuia.
Sursele de poluare a aerului atmosferic se pot grupa în două categorii:
■ surse naturale, dintre care cele mai importante sînt:
- solul uscat şi neacoperit de vegetaţie, care pulverizează particulele de praf;
- plantele şi animalele, de la care provin polenul, puful, părul, penele, sporii de ciuperci etc.;
- erupţiile vulcanice, care reprezintă o sursă apreciabilă de cenuşă vulcanică, gaze (C02, S02, H2S etc.) şi vapori de apă;
- spaţiul cosmic, din care provine praful cosmic;
■ surse artificiale (antropice), ce rezultă din activitatea omului, dintre care fac parte:
a) sursele fixe, care, la rîndul lor, includ două grupe:
- sursele ce ţin de arderea combustibililor din activităţile menajere (utilizarea diferitor tipuri de combustibili în condiţii casnice), din industria energetică;
- sursele bazate pe procesele industriale, cum sînt cele chimice, siderurgice, metalurgice, ale materialelor de construcţie (fig. 11.3);
b) sursele mobile, care includ toate mijloacele de transport ce răspîndesc poluanţi pe distanţe mari. Astfel, în Europa Centrală şi de Est sursele mobile (în special traficul rutier) sînt responsabile pentru aproximativ 30-60% din emisiile de monoxid de carbon, între 35 şi 95% din emisiile de plumb şi mai puţin de 5% din emisiile de di- oxid de sulf. Vehiculele emit, de asemenea, mici cantităţi de toxine şi substanţe cancerigene ca, de exemplu, benzenul şi aldehidele.
Prelucrarea Industria chimică petrolului
7%
Termoenergetica
Metalurgia N ' I ^0% neferoaselor
Producţia materialelor de construcţie 12%
Siderurgia Transportul auto
• Explică poluarea atmosferei de diferite ramuri ale industriei utilizînd
fig. 1 1.3.
15% 23%
Fig. 11.3. Poluarea atmosferei de diferite ramuri ale industriei
Poluanţii aerului atmosferic sînt substanţele produse artificial de activităţile umane, care modifică procesele şi fenomenele atmosferice, au impact negativ asupra organismelor vii, inclusiv asupra sănătăţii omului. După starea de agregare şi gradul de dispersie se disting două categorii de poluanţi:
1) suspensiile din aer (aerosolii), care includ poluanţii dispersaţi în aer sub formă lichidă sau solidă;
2) gazele şi vaporii poluanţi, aflaţi în aer sub formă de dispersie moleculară gazoasă.
Tema 11. Degradarea mediului aerian 57
Repartiţia ploilor acide pe glob
Arii cu concentraţii acide intense
Fig. 11.4. Repartiţia ploilor acide pe glob
Suspensiile din aer au dimensiuni variate: cele de dimensiuni mai mari se depun foarte repede, iar cele de dimensiuni mai mici ajung pînă la nivelul molecular. Cele mai răspîndite suspensii sîntpulberile care se produc prin:
- antrenarea de către curenţii de aer a particulelor de sol sau a deşeurilor depozitate în halde;
- emisiile de poluanţi sub formă de pulberi, cum este cazul întreprinderilor producătoare de ciment, centralelor termoelectrice pe bază de cărbune, şantierelor de construcţii etc.
Poluarea atmosferei are loc ca urmare a emisiei unei cantităţi mari de pulberi (îndeosebi după furtunile de praf sau cele rezultate din arderea combustibililor ori în timpul erupţiilor vulcanice) sau a dezvoltării ceţu- rilor foarte dense (smog). Concentraţiile mari de oxizi de azot, sulf şi clor în aerul bogat în vapori de apă cauzează formarea ploilor acide. Astfel de ploi provoacă, în mare parte, degradarea vegetaţiei. De pe urma ploilor acide suferă îndeosebi pădurile de stejar, fag şi conifere din Fig. 11.5. Efectele ploilor acide regiunile temperate (fig. 11.4,11.5). Ele influen-
asupra vegetaţiei de pădure ţează calitatea apelor, solului, biodiversităţii.
Starea mediului aerian în Republica Moldova
• Examinează fig. 1 lAşi 11 5 şi formulează concluzii.
în Republica Moldova s-au constatat în ultimii ani depăşiri ale concentraţiilor medii anuale în localităţile urbane, în special suspensii solide - în municipiul Bălţi,
regiuni cu mari concen- ■ ■ ' traţii de oxizi de sulf şi ’ . azot
\zone unde ploile acide sînt un pericol potenţial
oraşe cu nivel ridicat de poluarea aerului
lipi pH mai mic decît 4 r_'_____; (cel mai acid)
!|j pH între 4 şi 4,5 pH între 4,6 şi 5
58 Capitolul III. Domeniile de degradare a mediului
formaldehidă - în municipiile Bălţi, Chişinău şi Tiraspol, dioxid de azot-în municipiul Chişinău.
Nivelul înalt de poluare cu aceste substanţe se menţine pe parcursul mai multor ani şi se datorează unui şir de factori: activitatea întreprinderilor industriale pe baza unor tehnologii depăşite, salubrizarea insuficientă a arterelor şi pieţelor urbane (fig. 11.6), intensificarea traficului rutier etc.
Starea şi calitatea aerului atmosferic în ţara noastră sînt condiţionate de cîteva surse principale de poluare:
■ sursele fixe de poluare, care includ întreprinderile industriale, obiectele în construcţie, centralele termoelectrice, ca- zangeriile mari (fig. 11.7), medii şi mici, staţiile de alimentare şi depozitele de produse petroliere.
Actualmente, în Republica Moldova sînt înregistrate circa 4000 de întreprinderi industriale, care reprezintă surse fixe de poluare, inclusiv 3 centrale termoelectrice mari, 40 de cazange- rii raionale şi un şir de unităţi economice mai mici;
Fig. 11.6. Gunoiştile de pe străzi - surse de poluare a aerului
Fig. 71.7. Cazangerie fumegîndă
■ sursele mobile de poluare, care includ transportul auto, parcurile auto şi tehnica agricolă (fig. 11.8).
Principala sursă de poluare a aerului atmosferic, îndeosebi în oraşele mari ale republicii, este transportul auto. Autoturismele constituie circa 70% din numărul total de mijloace de transport înregistrate. Este de menţionat şi faptul că parcul auto este destul de vechi, ceea ce condiţionează mărirea volumului şi calităţii emisiilor de gaze de eşapament. Cota mijloacelor de transport cu termenul de exploatare mai mare de 10 ani este de circa 70%, fapt ce contribuie la poluarea intensă a aerului. La sfîrşitul anului 2004, în ţara noastră erau înregistrate peste 470 000 de mijloace de transport, fiind evidentă o tendinţă lentă de creştere a acestui indice;
■ fluxul transfrontalier de substanţe nocive, care include poluarea transfron- talieră a aerului atmosferic pe distanţe mari.
Fig. 11.8. Tehnica agricolă - sursă de poluare a aerului
Tema 1 1. Degradarea mediului aerian 59
Poluarea transfrontalieră a aerului în Republica Moldova este dominată de problema ploilor acide, condiţionate de emisiile de dioxid de sulf şi dioxid de azot de la centralele termoelectrice, întreprinderile industriale, mijloacele de transport etc. Pe parcursul ultimelor decenii, ţările Europei Centrale şi de Vest au avut contribuţii importante la fluxurile internaţionale de poluanţi prin cantităţile enorme de depuneri acide transportate de masele de aer spre ţările Europei de Est, inclusiv spre ţara noastră. Strategiile pentru soluţionarea problemelor cauzate de poluarea transfrontalieră a aerului impun realizarea eforturilor comune ale ţărilor europene de a reduce emisiile şi consecinţele respective. Acesta a fost unul dintre motivele adoptării Convenţiei de la Geneva asupra poluării atmosferice transfrontalière pe distanţe lungi, precum şi a unei serii de alte documente.
Calitatea aerului atmosferic în oraşele mari este influenţată preponderent de emisiile ce provin de la autovehicule, cazangerii şi întreprinderile mari, iar în centrele raionale şi în localităţile rurale - de la întreprinderile mici, precum mori, fabrici de vin, brutării, cariere şi gospodăriile casnice.
Emisiile de particule solide şi de gaze nocive în aerul atmosferic iau proporţii. O influenţă semnificativă asupra calităţii aerului atmosferic o au şi emisiile de substanţe organice volatile, metale grele, care reprezintă o parte mică (circa 3,5%) din emisiile totale, dar care au un impact substanţial asupra populaţiei din cauza gradului înalt de toxicitate.
Care sînt efectele poluării aerului în Republica Moldova?
Impactul poluării aerului asupra mediului
Pulberile din aer măresc nebulozitatea, micşorînd afluxul de lumină important pentru plante, iar depuse pe frunze, împiedică fotosinteza, dereglează respiraţia şi evapotranspiraţia. Prin urmare, cantitatea de clorofilă se reduce, frunzele îşi schimbă culoarea, plantele nu se dezvoltă, rămînînd pitice. La unele plante apar modificări
morfologice: în special la viţa-de-vie frunzele se gofrează, iar la grîu şi la ovăz se încreţesc sau se rulează. Productivitatea culturilor agricole scade, ajungînd uneori să fie de 2,5 ori mai mică decît în condiţii optime. Similar acţionează cenuşa şi negrul de fum, care au efecte negative asupra sănătăţii omului: irită ochii, căile respiratorii, reduc rezistenţa la infecţii, provocînd boli cronice.
Pesticidele, în mod deosebit erbicidele absorbite de particulele de sol, precum şi cele sub formă de aerosoli, în timpul tratării culturilor agricole, pădurilor (fig. 11.9) poluează aerul at- Fig. 11.9. Prelucrarea pădurilor cu mosferic, fiind purtate de curenţii de aer verti-
pesticide conduce la poluarea aerului caii şi orizontali.
»
60 Capitolul III. Domeniile de degradare a mediului
Tema 11. Degradarea mediului aerian
0 comentarii: