La etapa contemporană progresul social-economic al oricărei ţări depinde în mod direct de gradul de integrare a ei în diviziunea internaţională a muncii, de caracterul schimbului de bunuri materiale, de tehnologiile existente, de volumul de capital, de servicii etc. Astăzi niciunul dintre cele mai dezvoltate state de pe Glob nu poate să se dezvolte izolat, fără a întreţine diverse relaţii economice cu comunitatea ţărilor lumii. în industrie, de exemplu, au apărut multe subramuri noi, a căror dezvoltare într-o singură ţară fără o colaborare cu alte state ar fi imposibilă. în prezent, pe lângă schimbul simplu de mărfuri, o importanţă deosebită în relaţiile economice internaţionale au şi alte forme de relaţii economice (vezi schema 13).
Schema 13
PRINCIPALELE FORME DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE
m.
1
+ *
1
1
E
>cc
N
8
CC
E
CC
-Q
>cc
C
cc
S_
O
0
Q.
C/î
c
0
o"
J
8
Q.
E
3
i_
w
c
CD
!q
E
o
c
8
2
o
o
o
CC
o
o
0
0
-o
CC «-
0 O
:£5
E
w > 0 c
0
V- 0
Q- V)
H
• Explică, de ce comerţul exterior este una dintre principalele forme de relaţii economice
internaţionale?
Comerţul exterior este una dintre formele vechi tradiţionale de relaţii
> > >
economice externe, care a apărut cu mult înaintea capitalismului. Pe atunci însă, producerea bunurilor materiale purta un caracter natural şi schimbul de mărfuri dintre ţări era neînsemnat, episodic, spontan şi limitat în spaţiu. El asigura necesităţile în diferite obiecte de lux şi de consum personal ale păturilor sociale avute.
înflorirea comerţului exterior are loc abia în epoca capitalismului, odată cu trecerea de la manufactură la producerea industrială a mărfurilor. El continuă să rămână şi în prezent principala formă a relaţiilor economice internaţionale.
O formă importantă a comerţului exterior este exportul de capital. Esenţa lui constă în deplasarea capitalului din statele donatoare în alte ţări pentru a obţine profit ori în scopuri politice. în epoca colonială direcţia principală de alocare a capitalului din metropole erau coloniile. De exemplu, chiar şi astăzi investiţiile principale de capital englez revin ţărilor din fostul Imperiu Colonial Britanic. în prezent cei mai mari exportatori de capital sunt ţările cu
GeollCap4.indd 124 20.06.2014 11:20:47
I
Termeni-cheie:
• Import- totalitatea mărfurilor aduse în ţară de peste hotare pentru satisfacerea pieţei interne.
• Export- totalitatea mărfurilor produse într-o ţară şi expediate pe piaţa altor ţări.
• Balanţă comercială - raportul dintre valoarea mărfurilor importate în ţară şi cea a mărfurilor exportate din ea într-un an.
• Zonă economică liberă - o regiune sau un oraş cu aşezare economico-geogra- fică favorabilă, pentru care se stabileşte un regim de impozit vamal avantajos, cu scopul de a atrage investiţii de capital străin şi cele mai noi tehnologii, pentru a mări veniturile valutare şi a satura piaţa internă cu mărfuri şi servicii.
nivel înalt de dezvoltate: S.U.A., Marea Britanie, Germania, Japonia. S.U.A. este şi principalul importator de capital. Actualmente este caracteristică concentrarea înaltă a fluxurilor de capital în interiorul triadei Uniunea Europeană - America de Nord - Japonia şi caracterul selectiv al investiţiilor în ţările în curs de dezvoltare.
Comerţul exterior rămâne a fi şi în prezent forma de bază în relaţiile economice externe ale majorităţii ţărilor lumii. Volumul lui reprezintă suma mărfurilor exportate şi importate exprimată în bani. Acest indice exprimă gradul de participare a unei ţări în diviziunea internaţională a muncii.
Raportul dintre import şi export este numit balanţă comercială. Ea poate fi activă (pozitivă), atunci când suma exportului depăşeşte suma importului de mărfuri, şi pasivă (negativă), când importul depăşeşte exportul.
în cadrul economiei mondiale cel mai mare volum al comerţului se înregistrează între ţările înalt dezvoltate
Cota-parte a ţărilor dezvoltate din Europa a constituit 50% din comerţul mondial, regiunii Asia Pacifică îi reveneau 23%, iar S.U.A. - 16%. în structura comerţului dintre aceste state predomină produsele finite - aparataj electronic, electrotehnic, automobile etc.
Un alt caracter are schimbul de mărfuri dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. Ţările dezvoltate exportă în ţările în curs de dezvoltare produse industriale finite (utilaje, mărfuri de larg consum, produse alimentare industrializate), importând materii prime şi combustibil.
Comerţul dintre aceste două grupe de state poartă amprentele trecutului colonial. Preţurile la materiile prime exportate din ţările în curs de dezvoltare cresc mai lent decât preţurile la produsele industrializate finite, importate de
ele din ţările dezvoltate.
>
Un astfel de schimb de mărfuri frânează dezvoltarea economică a ţărilor subdezvoltate, ele rămânând şi în perspectivă furnizori de materii prime şi produse agricole de origine tropicală pentru ţările cu economie avansată.
Totodată, extinderea comerţului dintre înseşi ţările în curs de dezvoltare oferă largi perspective de dezvoltare a propriei economii.
O altă formă de relaţii economice internaţionale, determinată de R.Ş.T., a devenit colaborarea ştiinţifico-tehnică, care constă în elaborarea şi utilizarea pe larg a tehnologiilor moderne, inclusiv a celor de vârf, în folosirea raţională
Organizaţia Mondială a Comerţului a fost fondată în 1955.
Sediul: Geneva, Elveţia. Membri: 149 de ţări. Obiective: constituirea unui forum pentru negocieri comerciale multilaterale; revizuirea politicilor comerciale naţionale; extinderea colaborării cu alte instituţii internaţionale, în special cu F.M.I. şi Banca Mondială, pentru a realiza o mai mare coerenţă în politica economică globală.
Export
Import
cc
<
d
CC
CC
CC
c
'c
CC
'c
o
-O
c
O
c/j
E
L-
CD
o
Q.
CC
~~3
CC
o
Fig. 64. Statele cu cel mai mare volum al comerţului exterior (mlrd. dolari S.U.A., 2011).
GeollCap4.indd 125 20.06.2014 11:20:49
Capitalului
Mişcarea capitalului internaţional este reglată de Banca Mondială de Reconstrucţie şi Dezvoltare (membri - 170 de ţări) şi de Fondul Monetar Internaţional (membri -180 de ţări).
Slovacia. Munţii Tatra
Termeni-cheie:
• Turism - activitate prin care omul îşi petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau ţară pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele generale, pentru a se distra şi a face sport, pentru odihnă sau tratament.
a resurselor naturale, protecţia mediului natural, ocrotirea sănătăţii etc. Un rol deosebit revine comerţului cu brevete şi licenţe, schimbului de informaţie tehnico-ştiinţifică, de specialişti şi tehnologii etc.
Construcţia în comun a obiectivelor mari economice (industriale, agricole) pe bază de recompensă este o altă formă nouă de relaţii economice internaţionale. Firmele străine, care au acordat credite pentru înălţarea obiectivelor respective, după darea în exploatare a acestora primesc ca recompensă pentru finanţele investite producţie de la întreprinderile construite.
Spre exemplu, Franţa, Marea Britanie, Germania, Spania, Olanda, Belgia construiesc în comun aerobusul supermodern „A-380”. Fiecare dintre aceste state produce anumite piese, iar asamblarea avionului are loc în oraşul Toulouse.
• Ce cunoşti despre construcţia în comun a obiectivelor economice în Republica Moldova
cu participarea companiilor străine?
Relaţiile financiar-bancare au căpătat în zilele noastre o importanţă primordială şi datorită monopolurilor transnaţionale aceste relaţii au cuprins întreaga lume. Ele constau în acordarea creditelor, împrumuturilor băneşti şi, de asemenea, în exportul de capital sub formă de investiţii directe pentru crearea obiectivelor de producţie şi a celor din sfera serviciilor.
Prestarea serviciilor (deservirea turiştilor străini, a navelor maritime străine, servicii de montaj al utilajelor şi instalaţiilor industriale, informaţionale, de reclamă, bancare etc.). De exemplu, Elveţia şi Belgia obţin venituri mari în buget nu numai pe seama serviciilor acordate turiştilor străini, dar şi a deservirii organizaţiilor internaţionale cu sediul în aceste state.
TURISMUL
• Ce este turismul?
• Numeşte state cu turism dezvoltat
Turismul este o activitate economică ce s-a dezvoltat după cel de-al Doilea Război Mondial.
Răspândirea turismului a fost favorizată de dezvoltarea şi ieftinirea transporturilor, în special ale celor auto şi aerian, de dezvoltarea reţelei hoteliere, ridicarea nivelului de trai şi cultural al populaţiei, fapt ce a condus la apariţia şi sporirea interesului pentru obiectivele artistice, arhitecturale, pentru frumuseţile naturii etc.
• Care este importanţa turismului?
Turismul a devenit în zilele noastre o activitate social-culturală şi economică de prestigiu în multe ţări ale lumii. De exemplu, în Spania, Elveţia, Italia, Franţa, Austria, Danemarca, San Marino ş.a. turismul constituie una dintre cele mai importante ramuri economice. El creează locuri de muncă pentru persoanele care se ocupă cu organizarea, transportarea, cazarea şi cu alte forme de deservire a turiştilor.
Potenţialul turistic mondial este asigurat atât de obiectivele naturale (forme de relief, râuri şi lacuri, ţărmuri maritime, vegetaţie şi faună
Coasta de Azur a Franţei
I
GeollCap4.indd 126 20.06.2014 11:20:51
76,8
<
CD
c
cd
'c
CC .92 CD C
CD
'o
CD
'c
Z>
cd
ÎS
CD
C/j
O
Q.
co
CD
H
E
&-
CD
CD
Fig. 65. Turismul internaţional, turişti, mln. persoane (2011).
Numărul turiştilor internaţionali a crescut de la 30 mln. în a. 1880, la 980 mln. în a. 2011.
în a. 2011 încasările de la turismul internaţional au constituit 1,03 trln. dolari.
Fig. 66. Turismul internaţional, încasări mlrd. dolari S.U.A. (2011).
etc.), cât şi de cele antropice (monumente istorice, arhitecturale şi de artă, muzee, obiective etnografice şi de folclor etc.).
După obiectivele principale se disting turismul balnear, de recreaţie, cultural, ştiinţific, piscicol, sportiv, comercial etc. în ultima vreme au apărut forme noi de turism - turismul ecologic, extrem (călătorii în Arctica, Antarctida, turismul cosmic).
După arealele de răspândire se remarcă:
- turismul maritim;
- turismul montan;
- turismul urban.
• De ce condiţii are nevoie o ţară pentru ca să-şi dezvolte turismul?
Turismul (naţional şi internaţional) necesită un nivel înalt de asigurare tehnică: reţele de transport moderne, comode şi ieftine, reţele de cazare (hoteluri, moteluri, cabane, locuri de parcare etc.) şi obiective comerciale (îndeosebi de alimentaţie publică), care să corespundă cerinţelor internaţionale şi să fie deservite de un personal foarte bine instruit. în toate ţările, unde turismul este practicat pe larg, se acordă o atenţie deosebită pregătirii cadrelor pentru deservirea turiştilor.
MARILE REGIUNI TURISTICE ALE GLOBULUI
Organizaţia Mondială a Turismului a remarcat cinci regiuni turistice: Europa, America de Nord, America Latină, Asia şi Africa.
Principalele regiuni turistice ale Europei sunt:
• Marea Mediterană, cu insulele şi mările mărginaşe, care atrage turiştii prin relief şi climă, prin obiectivele culturale şi infrastructura turistică ultramodernă, prin varietatea formelor de odihnă. Spania, Italia şi Franţa sunt giganţii turismului mediteraneean şi chiar mondial.
• Regiunea Munţilor Alpi are resurse turistice: peisaj alpin, gheţari şi zăpezi permanente, numeroase lacuri. Se distinge nordul Italiei, sud-estul Franţei, Elveţia şi Austria. Această regiune este deosebit de bine asigurată cu transporturi moderne, cu numeroase hoteluri luxoase.
• Regiunea Munţilor Carpaţi îşi concentrează resursele în Tatra şi în Carpaţii româneşti cu diverse obiective: defilee şi chei, peşteri, izvoare cu ape minerale şi termale, lacuri glaciare, rezervaţii floristice şi faunistice, monumente istorice etc.
în America de Nord se evidenţiază următoarele regiuni turistice:
• Regiunea litoralului atlantic cu obiectivele megalopolisului Boswash, precum şi cele din Peninsula Florida.
• Regiunea Munţilor Stâncoşi şi a podişurilor centrale cu numeroase parcuri naţionale: Yellowstone, Grand Canyon ş.a.
• California atrage vizitatorii prin relieful ţărmurilor, climatul asemănător celui mediteraneean.
în America Latină pot fi menţionate ca regiuni turistice: Mexicul (cu bogate vestigii ale lumii aztece), Antilele Mari şi Mici şi regiunea turistică andină.
Asia are două regiuni turistice de mare valoare: munţii Caucaz şi Himalaya.
Alte zone turistice importante sunt: ţările din Orientul Apropiat şi cel Mijlociu (Turcia, Siria, Liban, Egipt), India, statele
GeollCap4.indd 127 20.06.2014 11:20:51
Capiiulul^V
Capiwlid^l
Fiord norvegian
din Asia de Sud-Est (Singapore, Filipine, Thailanda, Malaysia etc.). Regiunea asiatică-pacifică se dezvoltă în prezent cel mai rapid.
în Africa se conturează regiunea văii Nilului cu numeroase obiective: temple, piramide, moschei, muzee, precum şi Africa Centrală şi de Sud, ce atrage îndeosebi prin potenţialul natural. Parcurile naţionale Serengeti, Kriiger, Mount Kenya ş.a. se înscriu printre cele mai mari de pe Glob. Tradiţional, prezintă un viu interes arta populară şi etnografică africană.
Deşi turismul se dezvoltă pe tot Globul, Europa rămâne a fi principalul „continent turistic”, cu cei mai mulţi vizitatori şi cele mai mari profituri din această ramură (analizează fig. 65 şi 66).
Termeni-cheie:
• Integrare economică -
o formă caracteristică de manifestare a procesului mondial de globalizare a forţelor de producţie. Ea oferă posibilităţi de folosire mai raţională a materiilor prime, combustibililor, resurselor umane, de îmbunătăţire a diviziunii teritoriale a muncii. Spre deosebire de colaborarea economică, care se bazează, mai ales, pe comerţ, integrarea economică se distinge prin aprofundarea legăturilor multilaterale, prin con- creşterea proceselor de producţie a unor ţări.
ORGANIZAŢII DE INTEGRARE ECONOMICĂ
Principalele organizaţii de integrare economică a statelor sunt: Uniunea Europeană, N.A.F.T.A. (Acordul Nord-American pentru Comerţul Liber), A.S.E.A.N. (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est), O.P.E.C. (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol).
INTEGRAREA ECONOMICĂ EUROPEANĂ
Integrarea economică a ţărilor europene a luat naştere după cel de-al Doilea Război Mondial.
Una dintre cele mai cunoscute organizaţii de integrare economică în acţiune este Uniunea Europeană (U.E.), creată în 1957 din iniţiativa Franţei, Republicii Federale a Germaniei, Italiei, Belgiei, Olandei şi Luxemburgului şi denumită „Piaţa Comună”, la care mai târziu au aderat Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Grecia, Spania, Portugalia, Austria, Suedia şi Finlanda.
La etapa iniţială funcţiile principale ale acestei organizaţii constau în crearea pieţei unice de mărfuri şi capital, lichidarea barierelor vamale în schimbul de mărfuri dintre statele membre, deplasarea liberă a forţei de muncă şi a capitalului în cadrul comunităţii, stabilirea preţurilor unice la principalele produse agricole. Mai târziu funcţiile ei au fost extinse, organizaţia fiind completată cu noi structuri, ca Parlamentul European, Banca Europeană, organizaţia „Euroatom” (cu funcţie de cercetare în domeniul energeticii nucleare) ş.a.
Denumirea de „Piaţă comună” a fost schimbată în „Comunitatea Economică Europeană” (C.E.E.). în anul 1991 statele membre ale Comunităţii Economice Europene au semnat tratatul de la Maastricht (Olanda) privind crearea Uniunii Europene, cu funcţii mai largi decât C.E.E.
în cadrul U.E. au fost lichidate hotarele dintre statele membre, este liberalizată deplasarea mărfurilor, capitalului, resurselor umane ale acestor ţări. Din ianuarie 2002 a fost pusă în circulaţie moneda unică EURO.
Astăzi, Uniunea Europeană este cea mai eficientă şi cea mai puternică
I
GeollCap4.indd 128 20.06.2014 11:20:52
Cooperarea Economică a Mării Negre (fondată în 1992).
Sediul: Istanbul, Turcia. Membri: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Rusia, Turcia, Ucraina. Observatori: Austria, Egipt, Israel, Italia, Polonia, Slovacia, Tunisia.
1957
Olanda (1) Belgia (2) Luxemburg(3) Germania Franţa Italia 1973
Danemarca (4) Irlanda
Marea Britanie
1981
Grecia
1986
Spania
Portugalia
2004
Estonia (5) Letonia (6) Lituania (7) Polonia Cehia
Slovacia (8) Ungaria (9) Slovenia (10) Cipru (11)
Malta (12)
2007
România, Bulgaria etc.
2013
Croaţia (13) în aşteptare Turcia ş.a.
11
| Scara 1 cm : 320 km
O
Fig. 67. Etapele de constituire a Uniunii Europene în anii 1957-2013.
Valuta EURO a fost introdusă la 1 ianuarie 1999. Monedele naţionale ale ţărilor participante au devenit simple subdiviziuni ale monedei europene, păstrându-şi valoarea legală până la 28 februarie 2002.
9 Geografia umană a lumii, ci. a Xl-a
organizaţie mondială de integrare, una dintre principalele în economia mondială. Statelor Uniunii Europene le revin 73 din comerţul mondial, peste V5 din cheltuielile pentru cercetările ştiinţifice, aproape V3 din rezervele valutare ale ţărilor înalt dezvoltate.
Dezvoltarea Uniunii Europene are loc nu numai în spaţiu, dar şi în profunzime, extinzându-se asupra unor noi domenii de interacţiune.
Integrarea europeană este o manifestare concretă a procesului obiectiv de globalizare. Ea este expresia interdependenţei crescânde dintre statele europene şi a voinţei lor libere de a se uni tot mai mult pentru a face faţă în comun noilor riscuri şi sfidări. Tendinţa statelor europene către unificare în cadrul U.E. capătă un caracter ireversibil. Republica Moldova de asemenea este antrenată în acest proces firesc, oferindu-i posibilităţi de dezvoltare în toate domeniile vieţii, cu atât mai mult cu cât nu există o alternativă integrării în U.E., care ar oferi ţării avantaje comparabile.
Sub influenţa procesului de integrare, realităţile politice, economice şi sociale de pe continent evoluează deosebit de dinamic, în special în acele state ex-socialiste, care la începutul anilor ’90 ai secolului al XX-lea şi-au definit clar cursul strategic de aderare la Uniunea Europeană şi N.A.T.O.
în luna mai 2004, la Uniunea Europeană au aderat încă zece state membre
GeollCap4.indd 129 20.06.2014 11:20:53
Capiwlid^l
cu drepturi depline: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Cipru (partea populată de greci) şi Malta.
în a. 2007 s-au integrat în Uniunea Europeană România şi Bulgaria, iar în a. 2013 Croaţia a devenit cel de-al 28 stat membru al U.E. La summitul de la Vilnius (a. 2013) Rep. Moldova şi Georgia au parafat Acordul de Asociere şi Liber Schimb cu U.E., iar în 2014 au semnat acest Acord. în acelaşi an pentru cetăţenii moldoveni a fost liberalizat regimul de vize cu U.E.
Frankfurt.
Sediul băncii Uniunii Europene
Acordul de Comerţ Liber Nord American (N.A.F.T.A.) a
intrat în funcţiune la 1 ianuarie 1994 şi reprezintă un acord trilateral
pentru o zonă de comerţ liber, între S.U.A., Canada şi Mexic. Ţinând seama de mărimea populaţiei şi a produsului naţional brut total, N.A.F.T.A. constituie cea mai mare zonă de comerţ liber din lume.
Obiectivele sale au fost definite astfel: înlăturarea barierelor comerciale,
asigurarea „transparenţei” hotarelor dintre cele trei state, promovarea unei concurenţe echitabile, acordarea unei protecţii legale adecvate pentru comerţ, introducerea unui mecanism adecvat de arbitraj, promovarea cooperării trilaterale şi multilaterale.
Originalitatea acestei zone rezidă în faptul că grupează ţări foarte dezvoltate, alături de o ţară cu nivel mediu de dezvoltare. Mexicul este una dintre ţările cele mai favorizate, dacă se ţine seama de marile sale resurse de petrol şi gaze naturale.
Prin crearea N.A.F.T.A, Mexicul devine o punte de legătură între Nordul şi Sudul continentului. El speră o prezenţă masivă a capitalului american şi, implicit, un transfer mai accentuat de tehnologii de vârf.
Apariţia uniunii comercial-politice nord-americane, la fel de puternică ca şi cea europeană, deschide o nouă filă în divizarea pieţelor de desfacere şi a sferelor de influenţă.
Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (A.S.E.A.N.) a fost fondată în 1967. Membri ai acestei organizaţii sunt: Indonezia, Malaysia, Singapore, Thailanda, Filipine, Brunei, Vietnam, Laos, Myanmar.
Obiectivele Asociaţiei sunt: promovarea cooperării între ţările membre în domeniul economic, social, cultural, menţinerea stabilităţii şi a păcii în regiune, accelerarea progresului economic.
Asociaţia include 11 departamente de ramură: alimentar şi agricol, al traficului maritim de mărfuri, al comerţului si industriei etc.
Sediul asociaţiei se află în oraşul Jacarta, Indonezia. Asociaţia ţărilor Asiei de Sud-Est în ultimele decenii s-a transformat într-una din principalele grupe regionale de integrare şi în cea mai mare din lume printre statele în curs de dezvoltate. în tot acest timp A.S.E.A.N. s-a remarcat prin ritmuri sporite ale transformărilor economice demonstrate de ţările membre. Aceste transformări corespund obiectivului principal trasat de ţările membre chiar la fondarea organizaţiei - de a contribui la progresul economic şi social şi la ridicarea nivelului de trai al popoarelor.
Totodată, A.S.E.A.N. este o asociaţie nu numai economică, dar şi politică. Obiectivele politice sunt: menţinerea în permanenţă a dialogului şi colabo-
eliminarea restricţiilor la investiţiile străine şi deplasarea resurselor de muncă,
GeollCap4.indd 130 20.06.2014 11:20:55
I
rarea între membrii Asociaţiei, elaborarea măsurilor de preîntâmpinare a conflictelor internaţionale şi interstatale, rezolvarea problemelor securităţii în regiune pe cale diplomatică.
Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (O.P.F.C.) a fost fondată în anul 1960. în componenţa ei au intrat numai ţări în curs de dezvoltare, ce dispun de resurse petroliere de importanţă mondială: Algeria, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Indonezia, Iran, Irak, Kuwait, Libia, Nigeria, Qatar şi Venezuela, iar din a. 2007 Angola şi Ecuador. în aceste ţări se află peste 65% din rezervele mondiale şi circa 45% din extracţia mondială de petrol.
Obiectivul principal al organizaţiei este coordonarea şi unificarea strategiilor ţărilor membre în domeniul extracţiei, exportului şi a condiţiilor comerţului cu petrol, apărarea intereselor lor în general.
Sediul organizaţiei O.P.E.C. se află la Viena.
Evaluare
(RgCaţiiCe economice Organizaţii de integrare economică
1. Explică noţiunile: import, export, balanţă comercială, export de capital, turism, zonă economică liberă, integrare economică.
2. Enumeră formele principale de relaţii economice internaţionale.
3. Ce organizaţii internaţionale, care reglează mişcarea capitalului, cunoşti?
4. Care regiuni şi ţări sunt centre ale fluxului mondial de capital?
5. Completează în caiet tabelul „Principalele state exportatoare de materie primă industrială şi agricolă”.
6. Identifică factorii care au stimulat dezvoltarea rapidă a turismului în ultimele decenii ale sec. al XX-lea.
7. Argumentează importanţa industriei turismului în economia mondială.
8. Completează în caiet schema „Formele de turism după obiective”.
Produse de export
State exportatoare
Petrol
Gaze naturale
Cărbune
Minereu de fier
Grâu
Orez
Porumb
Bumbac (fibre)
Lână
Cafea
Carne
9. Care sunt cele mai importante obiective turistice din Republica Moldova?
10. Enumeră obiectivele turistice din marile regiuni ale Globului.
11. Explică rolul organizaţiilor internaţionale de integrare economică.
12. Ce rol are Uniunea Europeană în progresul economic şi social al popoarelor din Europa?
13. Care este obiectivul principal al statelor integrate în A.S.E.A.N.?
14*. Scrie un eseu despre una dintre organizaţiile de integrare economică, utilizând diferite surse de informare.
15. Explică importanţa organizaţiei de integrare N.A.F.T.A. pentru dezvoltarea statelor din America de Nord şi cea de Sud.
GeollCap4.indd
0 comentarii: