Federatia Rusa, Rusia
COMPONENŢA TERITORIULUI ŞI POZIŢIAECONOMICO-GEOGRAFICĂ
• Apreciază poziţia economico-geografică a ţării conform algoritmului
Rusia ocupă partea de est a Europei şi nordul Asiei, câteva mii de insule în Oceanul Arctic şi în Oceanul Pacific (găseş hartă). Rusiei îi regiunea Kaliningrad - o enclavă situată între Polonia, Lituania şi Marea Baltică, în anul 2014 Rusia a anexat Peninsula Crimeea, care anterior aparţinea Ucrainei, în direcţie meridională ea se întinde pe o distanţă de 2,5-4 mii km, iar în direcţie latitudinală - pe 9 mii km (cuprinde 11 fuse orare). Lungimea totală a hotarelor este de 60,9 mii km, dintre care 20 mii km sunt hotare terestre. Rusia se învecinează cu 14 state, având cel mai mare număr de vecini dintre toate ţările lumii (identifică pe hartă statele vecine). Rusia este scăldată de apele a trei oceane şi 12 mări (identifică-lepe hartă). Marea Baltică reprezintă poarta maritimă spre
Europa de Vest; Marea Neagră este calea spre Bazinul Mediteraneean, Africa şi Orientul Apropiat; prin Marea Japoniei întreţine legături comerciale cu statele din Bazinul Pacific. Oceanul Arctic are importanţă pentru navigaţie mai mult în timpul verii, iarna deplasarea navelor comerciale fiind posibilă numai cu ajutorul spărgătoarelor de gheaţă.
Pe teritoriul Rusiei trec căi de transport şi comerciale de importanţă internaţională, care leagă Europa cu Extremul Orient, cu Asia Centrală şi Asia de Sud şi Sud-Est.
După structura de stat, Rusia este o federaţie, în componenţa căreia intră 21 de republici, o regiune autonomă, 4 districte autonome, 9 ţinuturi şi 46 de regiuni, inclusiv regiunea Kaliningrad. Oraşele Moscova şi Sankt-Petersburg au statut de subiect al Federaţiei. Din a. 2014 ca subiecte ale Federaţiei au fost incluse Republica Crimeea şi or. Sevastopol.
• Examinează hărţile din atlas şi descrie condiţiile şi resursele naturale ale Rusiei
CONDIŢIILE ŞI RESURSELE NATURALE
Relieful este variat. Partea de vest a ţării este dominată de câmpii - Câmpia Europei de Est, iar în partea de est - Câmpia Siberiei de Vest, despărţite de Munţii Ural. Partea de est este prezentată de podişuri şi munţi de altitudine medie (Podişul Siberiei Centrale, zona muntoasă a Siberiei de Sud cu munţii Altai, Sa- ian, Munţii Siberiei de Nord-Est cu lanţurile Verhoiansk, Cerski etc.).
O influenţă mare asupra amplasării populaţiei şi activităţii economice are clima. Rusia se află în trei zone climatice, dar majoritatea teritoriului se află în zona climei temperate continentale şi polare aspre, nefavorabile pentru traiul populaţiei şi pentru valorificare economică.
în partea europeană (cu excepţia nordului) clima este temperat-maritimă la vest şi continentală spre est, cu un regim hidrotermic ce permite cultivarea tuturor plantelor zonei temperate. în sudul european se cresc culturi termofile, ca orezul, tutunul, ceaiul ş.a.
I
Geo_ll_Cap_5_b-indd 166 20.06.2014 13:33:09
I
Reţeaua hidrografică este bine dezvoltată, fiind reprezentată prin fluvii mari, bogate în apă şi în resurse hidraulice (Volga, Obi cu Irtâş, Enisei cu Angara, Lena, Amur etc.). Rusia dispune de foarte multe lacuri cu apă dulce, concentrate mai mult la nord- vestul ţării (Ladoga, Onega), iar în Siberia de Sud se află cel mai adânc lac din lume cu apă dulce - Baikal.
Anomalia Magnetică de la Kursk. Extracţia minereului de fier
• Identifică pe hartă cele mai mari fluvii şi lacuri.
Resursele naturale ale Rusiei sunt extrem de variate şi în cantităţi enorme. Dintre resursele energetice se evidenţiază zăcămintele de cărbune, după rezervele cărora Rusia deţine primul loc în lume. Cele mai mari bazine sunt: Tungus, Lena, Kuzneţk, Kansk-Acinsk, Peciora.
Foarte mari sunt şi rezervele de petrol, concentrate în Siberia de Vest (regiunea Tiumen), în Tatarstan, Başkortostan etc., iar gaze naturale - în nordul Siberiei de Vest, în regiunea Orenburg, Saratov, ţinutul Stavropol.
Rusia dispune de mari resurse metalifere: minereu de fier (Anomalia Magnetică de la Kursk, Ural, Altai etc.), cupru (Ural, Siberia de Est), nichel (nord-vestul regiunii Krasnoiarsk şi Peninsula Kola), plumb şi zinc (Altai), cositor, aur şi alte metale preţioase şi rare (Siberia de Est şi Extremul Orient). De o importanţă mare sunt resursele minerale chimice: sarea de potasiu (So- likamsk), sarea de sodiu, apatitele, sulful şi altele.
Rusia mai are şi importante resurse biologice: piscicole, animale sălbatice cu blană preţioasă; resurse recreative şi alte bogăţii ale naturii.
Sunt imense resursele forestiere: 45% din teritoriul ţării este ocupat de păduri. Predomină pădurile de conifere.
1897
1913
1926
1939
1989
2003
2007
2012
2025
=1126,4
H59,2
93,1 ■ 108,1 = 147,1 =i 144,4 =>141,4
------1 143,2
=1140,8
Fig.107. Evoluţia numerică a populaţiei, mln. loc.
0-15 16-65 peste
ani de ani 65 de ani
Fig. 108. Structura pe vârste a populaţiei.
POPULAŢIA
• în baza analizei Anexei nr. 1 din manual, determină ce loc îi revine Rusiei, după numărul populaţiei, printre ţările lumii şi în Europa.
Rusia este o ţară multinaţională. Pe teritoriul ei trăiesc circa 130 de naţionalităţi ce aparţin diferitor grupe lingvistice.
• Analizează diagrama „Componenţa etnică a populaţiei” (fig. 109).
Criza social-economică, care a afectat ţara, s-a răsfrânt şi asupra proceselor demografice. Astfel, în primul deceniu al sec. al XXI-lea s-a redus natalitatea şi a crescut mortalitatea. în prezent pentru Rusia sunt caracteristice deficitul natural al populaţiei (- 0,2%) şi reducerea speranţei de viaţă la naştere: la bărbaţi - până la 63 de ani, la femei - până la 75 de ani.
• Analizează diagrama (fig. 107) „Evoluţia numerică a populaţiei”.
• Analizează diagrama (fig. 108) şi explică cauzele ce au determinat o astfel de structură pe vârste a populaţiei.
Densitatea medie a populaţiei este de 8,5 loc./km2, fiind mai mare în partea europeană (30,0 loc./km2) şi mai mică (2,5 loc./km2) în cea asiatică.
• Folosind harta din atlas, explică cauzele repartizării neuniforme a populaţiei.
Geo_ll_Cap_5_b.indd 167 20.06.2014 13:33:10
Capitol lift I
Capitalul V
□ ucraineni
□ ciuvaşi ■ başkiri
□ alte etnii
Fig. 109. Componenţa
etnică a populaţiei.
Centrale nuclearo- electrice: Smolensk, Balakovo, Voronej, Beloiarsk etc.
Procesul de urbanizare a decurs destul de intensiv în a doua jumătate a sec. al XX-lea şi în prezent populaţia urbană constituie 74%.
• Urmăreşte pe hartă (fig. 111) regiunile cu cel mai înalt nivel de urbanizare şi identifică
oraşele milionare: Moscova, Sankt-Petersburg, NijniNovgorod, Novosibirsk, Ekaterin-
burg, Omsk, Celeabinsk, Kazan, Uf a, Perm, RostovpeDon.
CARACTERIZAREA GENERALĂ A ECONOMIEI
Rusia dispune de o economie cu o structură variată de ramuri industriale şi agricole. Economia ei este asigurată cu toate resursele naturale, cu resurse umane de muncă de înaltă calificare, cu suprafeţe mari de terenuri agricole.
Economia Rusiei se bazează pe exportul unor volume mari de materii prime şi diferite materiale.
După potenţialul economic, Rusia se află printre primele ţări din lume. Dar, cu toate acestea, după valoarea P.N.B. ea cedează cu mult Germaniei, Franţei şi Marii Britanii.
După destrămarea U.R.S.S. şi a C.A.E.R-ului, Rusia s-a pomenit fără multe produse, pe care mai înainte le primea din regiunile economice din afara teritoriului ei, şi fără pieţe de desfacere a propriei producţii industriale. în prezent Rusia a creat noi pieţe cu statele C.S.I., cu cele din Uniunea Europeană şi cu cele din Asia.
Majoritatea ramurilor economice ale Rusiei, ca şi ale celorlalte state nou formate după destrămarea U.R.S.S., au fost reutilate şi modernizate.
Investiţiile străine în economia Rusiei sunt orientate preponderent în dezvoltatea sectorului financiar şi de comerţ, cât şi în sectorul producţiei materiale.
Rusia dispune de trei mari regiuni metalurgice: Ural, Kuzneţk şi Anomalia Magnetică de la Kursk. Mari centre siderurgice mai sunt: Cerepoveţ, Tuia şi Moscova.
■ sectorul primar
■ sectorul secundar □ sectorul terţiar
Fig. 110. Structura populaţiei pe sectoare de activitate.
• Analizează diagrama „Structura populaţiei pe sectoare de activitate” (vezi fig. 110).
INDUSTRIA
Industria este ramura principală a economiei Rusiei. Ei îi revin 4,5% din producţia industrială mondială. în structura industriei o importanţă deosebită are energetica.
După volumul producţiei de combustibili şi de energie electrică, Rusia deţine un loc de frunte printre ţările lumii. Energetica Rusiei se bazează în întregime pe resurse proprii.
• Identifică pe hărţile din atlas bazinele carbonifere.
Rusia ocupă locul patru în lume în ceea ce priveşte producţia de energie electrică. în partea europeană ea se obţine, de regulă, la centralele termoelectrice şi nuclearoelectrice, iar în partea siberiană - la centralele hidroelectrice (de ce?). Centralele termoelectrice produc 66,5% din energia electrică, 17% îi revine hidrocentralelor, iar atomocentralelor - 16,5%.
• Identifică pe harta economică (fig. 111) cele mai mari centrale hidroelectrice.
Industria siderurgică foloseşte, în temei, materia primă proprie. Rusia deţine un loc de frunte în producţia mondială de fontă şi oţel, fiind depăşită numai de China, Japonia şi S.U.A.
• Identifică pe harta economică (fig. 111) centrele siderurgice.
Metalurgia neferoaselor include multe subramuri, dintre care se evidenţiază producţia de aluminiu (Siberia de Est, Povolgia).
Geo_ll_Cap_5_b-indd 168 20.06.2014 13:33:10
I
în ultimii ani în oraşele mari au apărut întreprinderi de asamblare a automobilelor unor companii străine - „Daewoo” „General Motors”, „Mercedes”, „Toyota”, „Volkswagen”.
Rusia ocupă locul paisprezece în lume la producţia de autovehicule -1,9 mln. bucăţi.
în industria aviarachetară rolul principal îl revine companiilor: „Suhoi”, „Tupolev”, „lliuşin”, „Mikoian”.
Ocupând locul întâi în lume după rezervele forestiere, Rusia deţine locul şase la producţia de lemn, fiind depăşită de S.U.A., India, China, Brazilia şi Canada.
• Din ce considerente uzinele de aluminiu au fost amplasate în aceste regiuni?
Se remarcă producţia de cupru (Ural, Siberia de Est), de nichel (Siberia de Est, Ural), de plumb şi zinc (Ural, Siberia de Vest). în Siberia de Est şi în Extremul Orient predomină producţia de cositor şi metale nobile (platină, aur, argint).
Industria constructoare de maşini este ramura principală a industriei.
Producţia de maşini grele şi utilaje industriale este concentrată în bazele metalurgice ori în apropierea lor (Ural, Kuzneţk, Novosibirsk, Krasno- iarsk).
• Identifică pe harta economică aceste centre.
Ramurile noi cu tehnologii de vârf ( radiotehnica, mecanica de
precizie sunt mai dezvoltate în aglomeraţiile urbane {de ce ?).
Producţia mijloacelor de transport cuprinde industria de automobile (Togli- atti, Naberejnâe-Celnî, Nijni Novgorod, Moscova, Ulianovsk), aviarachetară (Moscova, Saratov, Voronej, Nijni Novgorod), de material rulant (Nijni Taghil, Celeabinsk, Tver), de nave maritime (Sankt-Petersburg, Vladivostok). Producţia de tractoare este concentrată în Sankt-Petersburg, Vladimir, Lipeţk, Celeabinsk, Rubţovsk, iar cea de maşini agricole în Rostov pe Don, Voronej, Tuia, Reazan, Krasnoiarsk.
Un rol însemnat îi revine producţiei de echipament industrial şi tehnic. Multe dintre aceste întreprinderi, fiind mari consumatori de metal, sunt amplasate în zona bazelor metalurgice (Ural, Kuzneţk, Centrală).
Industria chimică, caracterizată prin diversitate, este bine asigurată cu materii prime: sare gemă, săruri de potasiu, apatite, fosforite, ghips, petrol, gaze naturale, lemn etc.
• Enumeră subramurile chimiei de bază. Ce factori influenţează amplasarea producţiei de îngrăşăminte minerale?
în baza petrolului, gazelor naturale, a cărbunelui se dezvoltă producţia de răşini sintetice şi mase plastice, a cauciucului sintetic, a fibrelor şi firelor sintetice etc.
în partea siberiană sunt mari centre ale chimiei sintezei organice (Omsk, Tiumen, Novosibirsk, Krasnoiarsk, Irkutsk).
în regiunile nordice ale părţii europene este dezvoltată chimia lemnului.
în aglomeraţia Moscova şi Sankt-Petersburg sunt concentrate întreprinderi ale industriei chimico-farmaceutice, de parfumerie şi cosmetică, de producere a coloranţilor.
O ramură de profil a Rusiei este şi industria forestieră şi de prelucrare a lemnului.
Dintre subramurile industriei uşoare se evidenţiază cea textilă, concentrată îndeosebi în regiunile Ivanovo şi Moscova, de confecţii şi tricotaje, de încălţăminte, prezente cu preponderenţă în aglomeraţiile Moscova şi Sankt-Petersburg.
Industria alimentară include diverse ramuri. Ca ramură de specializare ea este dezvoltată în regiunea economică Centrală de Cernoziom (producţia uleiului vegetal, zahărului),
Transportarea lemnului pe lacul Baikal
Geo_ll_Cap_5_b.indd 169 20.06.2014 13:33:12
Capitol lift I
Cifrele romane de pe hartă indică regiunile agricole:
Fig. 111. Rusia. Harta economică.
I - cultura cerealelor;
II - creşterea ovinelor şi a bovinelor pe păşuni
naturale;
III - gospodării de tip suburban;
IV - cultura sfeclei de zahăr, a inului, creşterea
porcinelor, bovinelor de lapte şi carne;
V - exploatări forestiere cu suprafeţe de cultivare
a plantelor şi de creştere a animalelor;
VI - creşterea bovinelor de lapte şi carne,
cultura cerealelor, cartofului, legumelor;
VII - terenuri inutilizabile ori puţin folosite.
în Caucazul de Nord (industria conservelor din fructe şi legume, a vinului, uleiurilor vegetale, zahărului), iar în regiunile Centrală şi de Nord este dezvoltată industria de prelucrare a laptelui, cărnii şi a peştelui. în ceea ce priveşte producţia de peşte, Rusia deţine un loc de frunte pe Glob.
• Identifică pe harta economică (fig. 111) centrele industriei alimentare.
AGRICULTURA
Producţia anuală de grâu constituie 56 mln. t, de seminţe de floarea-soarelui - 7,9 mln. t, de cartofi - 21,1 mln. t, de sfeclă de zahăr - 45,0 mln. t.
• Apreciază rolul factorilor naturali în dezvoltarea agriculturii Rusiei Terenurile agricole constituie doar 13,3% din suprafaţa ţării, fapt determinat de prezenţa pe teritorii imense a îngheţului persistent, a pădurilor, mlaştinilor, munţilor înalţi etc. în acelaşi timp, suprafaţa terenurilor arabile (care ocupă 59% din terenurile agricole) constituie circa 10% din totalul mondial, suprafeţe mai mari având doar S.U.A. Colosale sunt suprafeţele ocupate de păşuni şi fâneţe, ce ocupă 40% din terenurile agricole prezentând o bună bază furajeră pentru dezvoltarea zootehniei. Cele mai importante terenuri agricole sunt situate în partea europeană, care asigură 4/5 din producţia agricolă. Cultura plantelor şi creşterea animalelor au o pondere egală în structura agriculturii.
Agricultura Rusiei este mecanizată, electrificată, chimizată. Ea beneficiază de agrotehnici moderne, soiuri selecţionate de plante şi rase de animale. Cu toate acestea, productivitatea agriculturii este cu mult mai joasă decât în statele dezvoltate. Rusia este unul dintre marii importatori mondiali de produse agro-alimentare.
Geo_l l_Cap_5_b.indd 170 20.06.2014 13:33:13
I
Recoltarea cerealelor în Povolgia
Principalele zone turistice: Moscova - cel mai mare centru turistic; Sankt-Petersburg - oraşul „nopţilor albe"; oraşele ruseşti vechi - Novgorod, Pskov, Vologda, Vladimir, Suzdal; oraşul- erou Volgograd; litoralul Mării Negre; zona Munţilor Caucaz; Munţii Ural - adevărat muzeu mineralogic;
în sectorul agrar culturii plantelor îi revin 53%. Cele mai mari suprafeţe sunt însămânţate cu cereale. Cultura de bază este grâul. Principalele grânare se află în regiunile Centrală de Cernoziom, Povolgia, Caucazul de Nord, Altai. Se mai cultivă sfeclă de zahăr, floarea-soarelui. Rusia este cel mai mare producător mondial de fibre de in. Pretutindeni se cultivă cartoful, care este una dintre principalele surse alimentare ale populaţiei.
în Caucazul de Nord este răspândită pomicultura, viticultura, iar în regiunea Krasnodar - cultivarea ceaiului. Pe larg se practică legumicultura, având o importanţă mai mare în Caucazul de Nord, Povolgia, regiunea Centrală de Cernoziom.
Creşterea animalelor. Sectorul zootehnic are o importanţă mai mare în regiunile economice Centrală, de Nord şi de Nord-Vest ale părţii europene şi în regiunile sudice ale Siberiei de Vest şi de Est. Pretutindeni se cresc bovine şi porcine, iar în regiunile Nordului Extrem principala activitate este creşterea renilor. O importanţă tot mai mare are întreţinerea animalelor cu blană în crescătorii.
• Utilizează harta economică a Rusiei (fig. 111) şi determină amplasarea ramurilor culturii plantelor şi creşterii animalelor.
zona Lacului Baikal; Peninsula Kamceatka; Kaliningrad - cel mai vestic oraş al ţării.
TRANSPORTURILE
Importanţa deosebită a transporturilor este determinată de suprafaţa imensă a teritoriului Rusiei şi de repartiţia neuniformă a regiunilor bogate în materie primă şi a celor de consum al bunurilor materiale.
După lungimea căilor ferate, Rusia este depăşită doar de S.U.A. Cea mai lungă cale ferată, Moscova-Vladivostok, are lungimea de 9 302 km.
Moscova. Aeroportul Şeremetiev
• Ce tip de transport domină în traficul intern de mărfuri?
Dintre ramurile de transport terestru se evidenţiază cel feroviar, căruia îi revine cea mai mare parte a traficului de mărfuri şi pasageri. Transportul feroviar face legătura dintre toate regiunile ţării şi are rolul principal în relaţiile cu statele din C.S.I. şi ţările europene. Cea mai densă reţea de căi ferate este în partea europeană, pe când imense teritorii ale Siberiei şi Extremului Orient sunt lipsite de căi ferate. După lungimea totală de căi ferate electrificate Rusia deţine unul dintre primele locuri printre ţările lumii.
Printr-o densitate mai mare a reţelei de căi rutiere se evidenţiază regiunile Centrală, de Nord-Vest şi Povolgia. Cele mai importante automagistrale sunt: Moscova-Minsk-Brest; Moscova-Simferopol; Moscova-Sankt-Pe- tersburg ş.a. •
• Explică importanţa economică a fluviului Volga şi a canalelor Volga-Marea Baltică,
Volga-Marea Albă şi Volga-Don.
Transportul maritim, dotat cu o flotă comercială avansată, asigură atât legăturile cu ţările străine, cât şi cele de cabotaj.
Rusia dispune de o puternică flotă comercială, inclusiv de cel mai mare număr de spărgătoare de gheaţă, care asigură în timpul iernii străbaterea Căii Maritime de Nord prin mările Oceanului Arctic.
• Recunoaşte pe harta economică (fig. 111) principalele porturi maritime şi fluviale,
notează-le pe harta-contur.
Geo_ll_Cap_5_b.indd 171 20.06.2014 13:33:17
Capiwlulfi' î
Capitalul V
6% 5%
■ combustibili şi lubrifianţi
■ minereuri
şi produse metalurgice
■ maşini, utilaj şi echipament de transport
□ produse chimice
□ lemn şi produse din lemn
■ alte produse
■ utilaje industriale şi mijloace de transport
□ produse agro-alimentare
□ produse chimice
■ alte produse
Fig. 112. Structura exportului de mărfuri.
Fig. 113. Structura importului de mărfuri.
Partenerii principali în exportul de mărfuri sunt: Germania, Ucraina, S.U.A., Belarus, Olanda, Italia, China, Elveţia etc.
•
Partenerii principali în importul de mărfuri sunt: Germania, China, Belarus, S.U.A, Ucraina, Kazahstan, Italia etc.
RELAŢIILE ECONOMICE EXTERNE
Destrămarea U.R.S.S. şi a C.A.E.R.-ului au condus la dereglarea şi întreruperea multor relaţii economice vitale pentru Rusia.
în prezent Rusia întreţine relaţii economice cu ţările C.S.I., cu cele din Asia şi le extinde pe cele cu ţările dezvoltate, inclusiv cu ţările membre ale Uniunii Europene, cu S.U.A. şi Canada.
• Examinează diagramele şi compară exportul şi importul Rusiei.
• Ce rol joacă Rusia în relaţiile economice externe cu Republica Moldova?
Evaluare
Federaţia (Rusă
1. Efectuează o călătorie imaginară pe harta politică a lumii din atlas şi identifică statele vecine cu Rusia. Enumeră mările şi oceanele care scaldă ţărmurile Rusiei, notează-le pe harta-contur.
2. Explică factorii ce au influenţat asupra repartizării neuniforme a populaţiei Rusiei.
3. Apreciază condiţiile şi resursele naturale ale ţării pentru dezvoltarea economică.
4. Reprezintă schematic în caiet componenţa ramurală a industriei constructoare de maşini a Rusiei. Indică câte un centru.
5. Analizează harta economică a Rusiei (fig. 111) şi indică principalele regiuni agricole.
6. Completează în caiet schema „Transporturile Rusiei”. înscrie exemple de căi de transport.
( 1
\
1
( J 1
I
1
IL
1
2_______ 2_______ 2
(
l
I '
r—I-
1_______ 1_______ 1
2_______ 2_______ 2
7. Alege răspunsul corect:
□Cel mai mare câmp de petrol este în:
a) Başkortostan; b) regiunea Tiumen; c) Caucazul de Nord.
8. Cel mai mare bazin carbonifer este:
a) Irkutsk; b) Peciora; c) Kuzneţk.
□ După rezervele de gaze naturale Rusia deţine în lume: a) locul I; b) locul II; c) locul III.
□ După producţia de energie electrică pe Glob Rusia ocupă: a) locul II; b) locul III; c) locul IV.
□ Prin canalele Volga-Marea Baltică şi Volga-Don oraşul Moscova are ieşire la: a) 5 mări; b) 4 mări; c) 3 mări.
□ Ce produse exportă Rusia în Republica Moldova?
0 comentarii: