- în învelişul geografic acţionează factori care creează deranjamente de zonalitate.
Azonalitatea - în învelişul geografic acţionează factori care creează deranjamente de zonalitate. Aceşti factori se numesc azonali. Apariţia azonalităţii este condiţionată de procese tectonice, seismice, vulcanism etc. Drept consecinţă a acestor procese apar formele majore de relief ( oceane, munţi, câmpii etc.) care au o repartiţie azonală.Daca nu ar fost ele, zonele geografice ar fi poziţionate strict în direcţia latitudinală.
învelişul geografic se caracterizează prin evidente trăsături de asimetrie în structura iui. Cauza principală a asimetriei o constituie neomogenitatea structurii şi compoziţiei scoarţei terestre şi mantalei. Cea mai evidenţiată asimetrie este repartiţia apei şi a uscatului pe planeta noastră. Astfel, suprafeţele ocupate de apă constituie 70,8%, iar cele de uscat numai 29,2%. Mai continentală este emisfera de nord, unde uscatul ocupă 39% din suprafaţa totală, pe când în emisfera de sud numai 19%.
Asimetria se manifestă şi în configuraţia continentelor. Toate continentele (excepţie Antarctida), sunt asimetrice faţă
32
de centrul lor - se lărgesc spre nord şi se îngustează spre sud. Asimetria se manifestă şi în răspândirea zonelor naturale. De exemplu în emisfera sudică lipsesc anumite zone naturale care ocupă întinse suprafeţe din emisfera de nord (taigaua).
O particularitate caracteristică fenomenelor şi proceselor din învelişul geografic constituie varietatea ritmică şi ciclică ale evoluţiei lor. După durată, ritmurile pot fi divizate în: diurne (este cauzată de rotaţia Pământului în jurul axei sale), anuale( este cauzată de mişcarea de revoluţie a Pământului şi de poziţia axei polilor), seculare(este cauzată de schimbarea activităţii solare), milenareţ este legată de succedarea epocilor calde şi reci) şi megacicluri.
0 comentarii: