Conservarea sistemelor naturale şi a patrimoniului antropic. Ariile protejate

09:47 0 Comments

Competenţe:
• realizarea unei comunicări geografice despre conservarea sistemelor naturale şi a patrimoniului antropic;
• argumentarea importanţei diferitelor tipuri de arii protejate şi a statutului lor;
• elaborarea unui text explicativ despre necesitatea înfiinţării ariilor protejate în ţara noastră;
• manifestarea unui comportament responsabil, constructiv faţă de patrimo-^ niul natural şi antropic.
• Ce sînt ariile protejate? Care este rolul lor în mediul geografic şi în
'"^mr viaţa omului?
în condiţiile în care mediile naturale ocupă suprafeţe din ce în ce mai restrîn- se, a apărut, în mod firesc, problema conservării mediului natural. Conservarea unor elemente ale mediului geografic reprezintă ocrotirea unor suprafeţe rare de floră, faună sau peisaj, organizate sub forma monumentelor, a rezervaţiilor şi a parcurilor naţionale, scopul lor fiind păstrarea în condiţii iniţiale şi oferirea posibilităţilor de studiu al acestora. în ultima sută de ani se remarcă tendinţa de ocrotire a naturii prin intermediul ariilor protejate: monumente ale naturii, parcuri naţionale, rezervaţii naturale şi rezervaţii ale biosferei.
Monumente ale naturii sînt considerate obiectele rare ale naturii sau cele pe cale de dispariţie, prezentînd importanţă din punct de vedere ştiinţific, estetic, istoric şi cultural. Ca monumente ale naturii pot fi declarate: peşteri, lacuri, porţiuni de litoral, unele aflorimente geologice, cascade, izvoare minerale, stînci pitoreşti, cratere vulcanice, arbori seculari, inclusiv unele obiecte artificiale (parcuri, cariere etc.).
Parcurile naţionale prezintă teritorii întinse, dar locuite. în aceste arii protejate există obiective atît naturale, cît şi antropice de mare interes. Ele au o amenajare echilibrată în spiritul protecţiei şi conservării mediului înconjurător, urmărindu-se menţinerea peisajului natural, precum şi folosirea lui în activităţile umane, cele din urmă fiind restrînse. în ultimele decenii, în plan mondial a crescut mult numărul acestor arii protejate. Dintre cele mai mari parcuri naţionale fac parte: Parcul Naţional Yellowstone (ftg. 18.1) din SUA. Este primul parc naţional organizat din lume (1872), cu o suprafaţă de aproape 9000 km2. Aici sînt ocrotite forme şi fenomene naturale dintre cele mai diverse şi spectaculoase (platouri, canioane, cascade, o concentraţie mare de gheizere (peste 300, adică 2/3 din totalitatea acestora pe glob), vulcani noroioşi, floră şi faună foarte bogate); Parcul Naţio-
98
I -irn - .1. I ■ .1
Capitolul III. Domeniile de degradare a mediului
Fig. 18.1. Parcul Naţional Yellowstone, SUA
nai Groenlanda, cu o suprafaţă de 70 000 km2. în cadrai lui se protejează imensa masă de gheaţă, fiordurile, fauna (ursul polar, boul moscat, vulpea polară, iepurele polar, numeroase specii de păsări etc.); Parcul Munţilor Stîncoşi (Canada);
Parcul Naţional Iguacu (Brazilia, Argentina); Parcul Naţional Galapagos (Ecuador), cu o faună şi o floră deosebit de originale şi numeroase specii endemice (broasca ţestoasă uriaşă, iguana marină, cormoranul fără aripi etc.); Parcul Naţional Yosemite (fig. 18.2), unul dintre cele mai vechi parcuri naturale (din 1890), situat în California, SUA, numit şi „Valea Paradisului”. Parcuri naţionale există în Europa: Engadina (Elveţia); Gr an Paradis o (Al- pii italieni); Cevennes (Franţa);
Laponia (Suedia, desfăşurat dincolo de Cercul Polar, spaţiu modelat de glaciaţiunea de calotă cuaternară); Astrahan (delta fluviului Volga, Rusia);
Parcul Naţional al Retezatului (România); în Asia - Parcul Naţional Kaziranga (India); în Africa - Parcul Naţional Malawi, situat pe linia tectonică din Africa de Est, Parcul Naţional Serengeti (peisajul de savană africană include antilope gnu, zebre, lei, pantere şi constituie o atracţie majoră pentru turişti), Parcurile Naţionale Salonga (include ecosistemul pădurilor ecuatoriale virgine) şi Virunga, situate în Congo etc.
Parcurile naţionale din România impresionează prin relieful irepetabil al Car- paţilor, prin pădurile naturale unice în Europa, prin flora cu numeroase elemente endemice, prin fauna bogată, prin unicitatea peisajelor, prin tradiţiile culturale şi modul de viaţă în aşezările rurale. Dintre acestea menţionăm: Parcul Naţional Călimani (situat pe versantul estic al Munţilor Călimani); Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş (Carpaţii Centrali); Parcul Naţional Cozia (Carpaţii MeridioFig.
18.2. Parcul Naţional Yosemite,'SUA'.
Tema 18. Conservarea sistemelor naturale. Ariile protejate 99
nali); Parcul Naţional Munţii Măcin (nord-vestul Dobrogei); Parcul Naţional Munţii Rodnei (partea nordică a Carpaţilor Orientali) etc.
Rezervaţiile naturale. Reprezintă spaţii terestre, acvatice sau mixte, protejate pentru anumite elemente cu valoare ştiinţifică din punct de vedere floristic, faunistic, paleontologic, geologic, speologic, limnologic. Fiind înfiinţate pentru anumite elemente, acestea ocrotesc, de fapt, întreg cadrul natural. în rezervaţii există Fig. 18.3. Rezervaţia Kalahari, Africa condiţii pentru practicarea turismului (Rezervaţia Kalahari (fig. 18.3) din Botswana (Africa), Marea Rezervaţie Gobi din Mongolia, Rezervaţia naturală Okapi din Congo, ,<# Rezervaţia Naturală Pădurea Atlantică (protejează cele mai extinse sectoare de pădure atlantică din Brazilia), Rezervaţia balenelor, situată în nord-vestul Mexicului, în perimetrul a două lagune; aici iernează balena gri, foca de golf, leul de mare califomian, elefantul de mare şi balena albastră, tot aici sînt ocrotite patru specii de broască ţestoasă marină; Rezervaţia Naturală Central Suriname protejează sectoare de pădure ecuatorială cu o mare diversitate floristică şi faunistică, practic neafectate de activitatea omului etc. De o mare valoare sînt rezervaţiile naturale din România: Cheile Turzii, Cheile Bicazului (fig. 18.4), Pădurea cu bujorul românesc de la Comana, Băile Felix, Codrii Seculari Slătioara, Rîpa Roşie, Cheile Crişului Repede etc.
Rezervaţiile biosferei sînt teritorii ocrotite care conservă integritatea, funcţionalitatea şi alte particularităţi naturale ale unor ecosisteme, care prin existenţa lor contribuie la generarea continuă a resurselor fundamentale ale biosferei. Prin aplicarea monitoringului se pun în evidenţă schimbările determinate de factorul uman, se fac unele prognoze privind modificările posibile în viitorul apropiat, se aplică măsuri de prevenire a consecinţelor negative. Rezervaţiile biosferei sînt privite ca etaloane ale biosferei în plan regional, de aceea din anul 1971, în cadrul Programului internaţional „Omul şi Biosfera” a început crearea unei reţele globale de rezervaţii. în prezent programul include peste 300 de unităţi. Spre deosebire de rezervaţiile naturale, în cele ale biosferei trebuie să existe şi suprafeţe supuse impactului antropic. Acestea cuprind cele mai reprezentative ecosisteme de pe întreaga planetă, precum şi alte zone ocrotite.
Fig. 18.4. Rezervaţia Naturală Cheile Bicazului, România
100 Capitolul III. Domeniile de degradare a mediului
Delta Dunării - cu mari întinderi acvatice, cu o bogată faună piscicolă şi terestră, cu suprafeţe forestiere şi lacustre, cu acumulări de nisip şi anumite activităţi tradiţionale - reprezintă un adevărat „laborator” al naturii. Diversitatea acestui geosistem prezintă un mare interes ştiinţific şi cultural. Exploatarea neraţională a resurselor naturale a determinat un impact antropic negativ
în regiune. Pentru a fi conservat, complexul natural a fost inclus în Proiectul internaţional de conservare a biosferei (fig. 18.5).
Ariile cu regim periodic de protecţie sînt create în scopul păstrării, reproducerii şi restabilirii uneia sau cîtorva componente ale naturii, pentru menţinerea echilibrului natural. De obicei, acestea sînt spaţii de uscat sau acvatice, unde pe parcursul a cîtorva ani, sezonier sau anul întreg, sînt luate sub protecţie unele specii de animale, plante sau o parte din landşaftul natural.
Rolul ariilor naturale protejate este enorm, acestea fiind laboratoare pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice şi, de asemenea, pentru dezvoltarea turismului de cunoaştere.
Prin Convenţia UNESCO privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural care a intrat în vigoare la 17 decembrie 1975, s-a decis instituirea Patrimoniului cultural şi natural mondial. Ca urmare a fost întocmită o listă, care se completează anual, a celor mai importante creaţii umane şi naturale, pentru a fi supuse conservării şi protecţiei de statele pe ale căror teritorii se află. Dintre obiectivele antropice în Patrimoniul cultural mondial sînt înscrise oraşe vechi cu complexe istorice: Dubrovnik for aş vechi, numit „Perla Adriaticii”) în Croaţia, Sanaa în Yemen, Potosi (oraşul cu minele de argint) în Bolivia; castele şi palate: Schonnbrunn în Viena, Fontainebleau (fig. 18.6, a) (palatul şi grădinile situate lîngă Paris); biserici, mănăstiri, catedrale, temple, sanctuare: Horezul şi cele cinci mănăstiri avînd biserici cu fresce exterioare în Bucovina, România; Muntele Athos în Grecia; oraşul Suzdal în Rusia; Machu Picchu în Peru; Ansamblul monumental Borobodur în Indonezia; Mausoleul Taj Mahal în India (fig. 18.6, b); statui şi monumente: Statuia Libertăţii din New York, Memorialul Păcii (Genbaku Dome) din Hiroshima etc.
Dintre obiectivele naturale înscrise în lista patrimoniului mondial fac parte parcuri naţionale, rezervaţii naturale: Komodo (Indonezia) (fig. 18.7); Yellowstone (SUA); Iguacu (Brazilia - Argentina); Serengeti (Tanzania); Marea barieră de corali (Australia); Delta Dunării (România) etc.
Fig. 18.5. Rezervaţia biosferică Delta Dunării
Tema 18. Conservarea sistemelor naturale. Ariile protejate 101
Fig. 18.6. Obiective antropogene incluse în Patrimoniul cultural mondial: a - Palatul Fontainebleau, Franţa; b - Taj Mahal, India
*
Ariile protejate în Republica Moldova
• Ce arii protejate cunoşti în ţara noas- c tră? Care este starea lor? Propune căi de îmbunătăţire a acestora. Potrivit clasificatorului Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii, ariile protejate din Republica Moldova se împart în următoarele categorii de obiecte şi complexe naturale: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, rezervaţii peisagistice, rezervaţii de resurse, arii cu management multifuncţional, rezervaţii ale biosferei şi arii de importanţă naţională, precum: Grădina Botanică, Grădina Dendrologică, Grădina Zoologică, monumente de arhitectură peisageră.
Fig. 18.7. Varanul. Parcul Naţional Komodo, Indonezia
Rezervaţii ştiinţifice. Cele mai importante arii naturale protejate sînt rezervaţiile ştiinţifice. Ele fac parte din prima categorie a clasificatorului Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii şi au cel mai strict regim de protecţie. Aceste rezervaţii au scopul de a proteja ecosistemele naturale cu toate componentele mediului din cadrul lor. în rezervaţiile ştiinţifice se efectuează în mod obligatoriu cercetări ştiinţifice pentru studierea proceselor naturale şi elaborarea bazelor ştiinţifice de protecţie a mediului.
Ce ştii despre rezervaţiile ştiinţifice ale Republicii Moldova?
Rezervaţii naturale. Aceste arii protejate se împart în trei grupe: silvice, de plante medicinale şi mixte. Menirea lor este să asigure condiţii optime pentru creşterea şi restabilirea speciilor şi a comunităţilor vegetale şi animale.
102 Capitolul III. Domeniile de degradare a mediului
Dintre rezervaţiile silvice menţionăm: Rezervaţia Naturală „ Lucăceni ” (situată la est de satul Lucăceni, raionul Făleşti); Rezervaţia Naturală „ Selişte — Leu ” (situată la est de satul Boldureşti, raionul Nisporeni); Rezervaţia Naturală „ Cabac ” (situată la nord de satul Vulcăneşti, raionul Nisporeni); Rezervaţia Naturală „ Şap- tebani” (situată la nord-est de satul Şaptebani, raionul Rîşcani); Rezervaţia Naturală „Moleşti - Răzeni ” (situată la vest de satul Răzeni, raionul Ialoveni) etc.
Din rezervaţiile naturale de plante medicinale fac parte: Roşcani (Rezina), Logăneşti (Hînceşti) etc. In aceste rezervaţii cresc diverse plante medicinale: scoruşul, păducelul, salvia, coada-şoricelului, pojarniţa, sovîrvul, coada-ca- lului etc.
Cele mixte sînt reprezentate de rezervaţiile: „ Cantemir”, „Lebăda albă” din apropierea oraşului Leova, „ Togai ” din raionul Ştefan Vodă.
Rezervaţii peisagistice. Cuprind diversitatea peisajelor de pe teritoriul ţării şi oferă condiţii pentru cercetări ştiinţifice privind procesele geofizice şi biologice care au loc în natură în lipsa influenţei umane. Rezervaţiile peisagistice permit şi aprofundarea cunoştinţelor despre natura plaiului.
Printre acestea se numără rezervaţiile: Suta de Movile (Rîşcani), Pădurea Hîr- bovăţ (Anenii Noi), Codrii Tigheciului (Cantemir), Trebujeni (Orhei), Saharna şi Ţipova (Rezina), Teliţa (Anenii Noi), Cărbuna (Ialoveni), Rudi-Arioneşti (Don- duşeni), Cazimir-Mileşti (Nisporeni), Zăbriceni (Edineţ), La Castel (Edineţ) etc.
Monumente ale naturii. Din această categorie fac parte mai multe obiective naturale: parcele forestiere preţioase, arbori seculari, parcele de vegetaţie ierboasă, obiective de interes geologic şi paleontologic, obiective acvatice.
Preţioase sectoare de pădure sînt considerate parcelele de fag din Ocolul silvic Hîrjauca (Călăraşi), masivul păduros Curchi (Orhei), ocoalele silvice: Căpria- na (Străşeni), Rosoşeni (Briceni), Lipnic (Ocniţa), Cabac (Nisporeni), Hîrbovăţ (Anenii Noi), Tigheci (Leova) etc.
în republică există şi mulţi arbori seculari: Stejarul lui Ştefan cel Mare din Co- bîlea (Şoldăneşti) în vîrstă de peste 700 de ani; Stejarul Şapte Fraţi din Copanca (Căuşeni) - 450 de ani, Fagul de la Căbăieşti (Călăraşi) - 300 de ani, Teiul lui Sta- mati (Ocniţa), Plopii lui Tobultoc (Chişinău), Scoruşul secular din Nisporeni.
Dintre parcelele cu vegetaţie ierboasă trebuie menţionate: sectorul cu vegetaţie ierboasă de la Vrăneşti (Sîngerei), în stepa Bălţiului, parcela de luncă din Lozova (Străşeni), parcela de stepă de lîngă comuna Dezghingea (Comrat) etc.
Obiectivele de interes geologic şi paleontologic sînt reprezentate de defileurile, grotele, peşterile din valea rîurilor Lopatnic, Racovăţ, Draghişte, Ciugureţ. Peştera Emil Racoviţă din preajma satului Criva, raionul Briceni, este una dintre cele mai mari din lume. Are peste 89 km şi este a treia după lungime peşteră în ghips din Europa. Un loc deosebit în categoria acestor monumente îl ocupă recifele Suta de Movile (Buteşti, Glodeni), stîncile de la Japca (Floreşti), Dealul Mîglei (Orhei), Cheile Buteşti ş.a. De un renume mondial sînt punctele fosiliere de la
Tema 18. Conservarea sistemelor naturale. Ariile protejate 103
Răspopeni (Şoldăneşti), Taraclia (Căuşeni), Gura Galbenei (Cimişlia), Colcotova Balca (Tiraspol) etc. în aceste locuri au fost găsite resturi de mamifere care au dispărut de pe meleagul nostru (tigrul-sabie, mastodontul, dinoteriul, rinocerul, girafa, antilopa, hiparionul, ursul de peşteră).
Dintre obiectivele acvatice fac parte 27 de izvoare cu un debit destul de mare: din preajma satului Cotova (Drochia), cu un debit de peste 160 1/sec.; de lingă satul Plop (Donduşeni) - 901/sec.; de lingă satul Bursuc (Floreşti) - 80 1/sec.; de lingă satul Jeloboc (Orhei) - 35 1/sec. etc.
în noiembrie 2006 lista ariilor protejate a fost completată cu trei zone umede de importanţă internaţională: Nistrul de Jos (60 000 ha), Lacurile Prutului de Jos (19 152 ha), Unguri-Holoşniţa (15 553 ha). Aceasta a făcut ca suprafaţa totală a ariilor protejate în Republica Moldova să se ridice de la 66 467,3 ha (1,96% din teritoriul ţării) la 157 227 ha, ceea ce reprezintă 4,65% din teritoriu. Zonele urne- ■ de sînt arii cu management multifuncţional, care întrunesc un şir de arii naturale aflate deja sub un anumit regim de protecţie.
în pofida faptului că se întreprind măsuri de conservare şi extindere a fondului ariilor protejate de stat, starea acestuia este alarmantă. Aceasta se explică prin faptul că multe obiecte protejate sînt în gestiunea agenţilor economici, primăriilor, care nu au interesul şi nici capacitatea să le menţină într-o stare adecvată.
r—— -N
REPERE
• Alte parcuri naţionale bine cunoscute în lume sînt: Parcul Naţional GrandCanyon, Parcul Naţional Sequoia, Mammoth Cave National Park - Parcul peşterilor, situat în estul SUA (prezintă cea mai extinsă reţea de galerii subterane şi peşteri de pe glob); Parcul Naţional Everglades (Florida), care protejează resursele biologice din habitatele acvatice, inclusiv cel mai întins areal ocupat de mangrove din emisfera vestică; Parcul Naţional Kruger din Africa de Sud; Parcul Naţional Albert (Congo); Parcul Naţional Ruwenzori (Uganda) cu relief glaciar, cascade şi lacuri; Parcul Naţional Ţara de Foc (cel mai sudic parc naţional); Parcul Naţional Komodo (Indonezia), destinat protejării varanului (şopîrlă gigantică), numit şi dragonul de Komodo (atinge pînă la 3 m în lungime şi 250 kg în greutate); Parcul Naţional Sevan din Armenia; Parcul Naţional Lahemaa din Estonia etc.
• Parcurile naţionale cuprind: zone integral ocrotite, în care accesul este limitat chiar şi pentru cercetătorii care studiază ecosistemul respectiv şi ecologia speciilor rare sau pe cale de dispariţie; zone turistice accesibile doar turismului riguros organizat, pe anumite trasee, fiind interzise zgomotul, focurile etc.; zone de cazare, situate la marginile parcului, unde există spaţii cu dotări speciale, locuri de parcare, campinguri, panouri privind necesitatea protecţiei mediului.
• Pe teritoriul Republicii Moldova se prevede crearea a 4 parcuri naţionale:
- Parcul Naţional Cărăcuşeni, care ar reuni ariile protejate existente Rosoşeni, Cara- cuşeni, Peştera Emil Racovită. Suprafaţa totală se preconizează a fi de 4585 ha;
V____________________________________________________________________7
104 Capitolul III. Domeniile de degradare a mediului
- Parcul Naţional Orhei, care va include pădurile din ocoalele silvice Bravicea, Curchi, Selişte şi Ivancea. Acest teritoriu va cuprinde mănăstirile Curchi,Tabăra, Ţigăneşti, Frumoasa. Suprafaţa se preconizează a fi de 22 017 ha;
- Parcul Naţional Tigheci, care va include ecosistemele forestiere de gorun, stejar pufos din Tigheci, Baimaclia, Capaclia. Suprafaţa totală se preconizează a fi de 3500 ha;
- Parcul Naţional „Prutul de Mijloc" care va cuprinde Rezervaţia Ştiinţifică „Pădurea Domnească" şi pădurile din lunca Prutului (ocoalele silvice Sculeni, Ungheni, Grozeşti şi Oneşti). Suprafaţa va fi de 6500 ha.
• Republica Moldova dispune de un bogat patrimoniu natural şi cultural-istoric. îmbinarea armonioasă a mediului natural cu cel cultural-istoric este un aspect important pentru dezvoltarea durabilă a ţării. Mănăstirile rupestre ale Republicii Moldova se află în mijlocul unor peisaje unice. Dintre monumentele cele mai cunoscute de publicul larg sînt complexele Butuceni, Ţipova, Bechir-Soroca, Saharna, Mateuţi, Japca, Mărcăuţi-Holercani, toate cu dreptul de a fi incluse în
Patrimoniul natural şi cultural european şi mondial.
v__________________________________________________________________J
EVALUARE
1. Explică necesitatea conservării mediului natural.
2. întocmeşte o listă a termenilor-cheie la tema Conservarea mediului natural şiantropi- zatş\ defineşte-i.
3. Argumentează valoarea ariilor protejate.
4» Numeşte cele mai cunoscute parcuri naţionale din lume.
5o Completează tabelul Arii protejate pe glob.
Arii protejate
Statut de organizare
Exemple
Monumente ale naturii
Parcuri naţionale
Rezervaţii naturale
Rezervaţii ale biosferei
Arii cu regim periodic de protecţie
6. Enumeră formele de protejare a mediului natural în ţara noastră.
7. Elaborează un text structurat conform unui algoritm cu descrierea analitică a unei rezervaţii peisagistice din Republica Moldova.
8. Realizează o comunicare geografică în care să descrii un parc naţional la alegerea ta.
9. Ce sînt rezervaţiile biosferei?
10. Descrie, utilizînd diferite surse de informaţii, un obiectiv din Patrimoniul cultural mondial.
11. Ce obiective naturale sînt înscrise pe lista Patrimoniului mondial?
12. Propune obiective culturale şi naturale de pe meleagurile noastre pentru a fi incluse în Patrimoniul mondial. Argumentează valoarea lor universală