.png)
Degradarea mediului acvatic
Competenţe:• realizarea unui discurs critic referitor la problemele degradării mediului acvatic;
• identificarea tipurilor de poluare;
• formarea unei atitudini critice şi a unui comportament constructiv faţă de calitatea mediului acvatic.
Care este rolul apei în mediul geografic? Care sînt factorii ce conduc la degradarea mediului acvatic? Numeşte consecinţele degradării mediului acvatic.
Rolul apei ca factor de mediu
Apa - sub toate formele ei de agregare (gazoasă, solidă, lichidă) - constituie, direct sau indirect, condiţia principală a vieţii. Ea este factorul de bază în formarea
climatelor Terrei, modelează scoarţa terestră, ge- nerînd variate forme de relief, constituie mediul de viaţă al multor organisme, este cel mai răspîn- dit solvent, asigură marile circuite din natură (al căldurii, al substanţelor organice şi anorganice), serveşte ca materie primă în industria chimică, ca sursă energetică. Rolul important al apei în biosferă constă în faptul că aceasta este sursa de hidrogen pentru procesele vitale. Fără apă nu se poate realiza fotosinteza, iar organismele vii, inclusiv omul, nu pot exista. Oamenii utilizează apa în mişcare (apa curgătoare din rîuri, curenţii maritimi, valurile şi mareele) pentru producerea energiei electrice, pentru transportul pasiv (plu- tăritul) (fig. 13.1). Rîurile, mările şi oceanele au permis dezvoltarea transportului acvatic (fluvial, maritim). Din apă se extrage o cantitate impunătoare de sare, sulf etc.
Fig. 13.1. Plutăritul
Consum casnic
Industrie şi energetică
22%
Irigaţie
70%
Examinează fig 13 2 şi formulează concluzii despre rolul apei în activităţile omului.
Fig. 13.2. Repartiţia mondială medie Consumul de apă pentru necesităţile umane a consumului de apă pe sectoare de se dublează la fiecare 10-20 de ani.
activitate
66 Capitolul III. Domeniile de degradare a mediului
Apele dulci (cu un conţinut scăzut de săruri) reprezintă numai 2,6% din totalul apei pe Pămînt (fig. 13.3). Rezervele de apă dulce sînt repartizate neuniform pe glob (fig. 13.4), iar cea mai mare parte se găseşte sub formă de gheaţă în calotele glaciare de la poli şi în gheţarii montani.
• Analizează fig. 13.3,13.4 şi formulează concluzii.
în etapa contemporană, 1/3 din populaţia lumii resimte o insuficienţă de apă potabilă, de aceea în multe cazuri apa este tratată ca marfa pentru export. De exemplu: unele ţări din Africa de Nord, ca Algerul, îşi asigură necesarul de apă potabilă în mare parte din import, iar altele
0 produc prin metode de desalinizare a apei de mare (Kuwaitul, Arabia Saudită).
Sursele de poluare. Tipurile de
poluare a apelor
în cadrul unor procese industriale se consumă cantităţi foarte mari de apă. De exemplu: pentru a produce: 1 tonă de fontă sînt necesare 15-40 m3 de apă, 1 tonă de plumb - 40-70 m3,
1 tonă de carne - 6-10 m3, 1 tonă de săpun - 10-2Om3, 1 tonă de zahăr - 100- 150 m3 de apă. Cantităţi enorme de apă consumă centralele termoelectrice şi cele nucleare. Agricultura este şi ea un mare consumator de apă; astfel, numai pentru adăpatul unui animal şi întreţinerea curăţeniei se consumă de la 20 pînă la 100 litri de apă pe zi. Pentru a produce 1 kg de masă vegetală, diferite culturi agricole în condiţii variate consumă de la 150 pînă la 200 m3 de apă şi mai mult.
Problema deficitului de apă potabilă este agravată de reducerea cantităţilor de apă în rîuri, de micşorarea întinderii de păduri (care sporesc infiltrarea şi alimentarea subterană), de creşterea suprafeţei terenurilor arabile (care sporesc evaporarea), desecarea mlaştinilor, de consumul excesiv al apei etc.
Avariile la întreprinderile chimice, naufragiile unor vase petroliere (fig 13.5), toxicitatea deşeurilor, inclusiv a celor provenite de la întreprinderile industriale, administrarea nedozată a pesticidelor şi îngrăşămintelor minerale poluează grav bazinele acvatice. Utilizarea neraţională a resurselor de apă conduce la secarea rîurilor, a lacurilor şi la micşorarea rezervelor de ape subterane. Astfel, problema folosirii şi ocrotirii bazinelor acvatice a devenit una actuală.
în urma utilizării apei de către consumatori, aceasta îşi schimbă compoziţia, suferind modificări ale calităţilor sale naturale, şi, prin urmare, nu poate servi în scopurile în care era folosită anterior. Apele restituite sînt ape uzate, care au o compoziţie fizico-
Fig. 13.3. Repartiţia resurselor de apă pe glob
Australia şi Oceania Europa_ 5'f'
7,2%
Africa 10,3%
America de Nord
18,4%
Asia
32,3%
America de Sud 26,4%
Fig. 13.4. Repartiţia resurselor de apă dulce pe continente
Tema 13. Degradarea mediului acvatic 67
chimică şi bacteriologică modificată comparativ cu apele în stare naturală. Substanţele şi agenţii care determină modificarea compoziţiei iniţiale a apelor în care sînt evacuaţi se numesc poluanţi.
Poluarea apelor reprezintă modificarea în mod direct sau indirect a compoziţiei normale a acesteia, avînd impact negativ asupra stării mediului înconjurător şi, în special, asupra sănătăţii populaţiei umane.
Poluarea poate fi consecinţa unor fenomene naturale (apele de ploaie, apele provenite din topirea zăpezilor spală şi aduc cu sine nisip, argilă, frunze, resturi vegetale, cadavre de animale etc.), dar această impurificare nu are influenţă mare asupra organismelor acvatice vii. Cel mai tipic caz de poluare naturală a apei este „înflorirea” apei, fenomen datorat dezvoltării excesive a algelor. Apa capătă un miros specific de peşte alterat, mucegai şi o anumită culoare - verde, brună sau roşiatică. Astfel de apă nu mai poate fi utilizată nici în scopuri recreative, nici, cu atît mai puţin, pentru băut, adăparea vitelor sau altele.
Mai gravă este poluarea artificială, cauzată de activităţile omului.
Sursele de poluare, după provenienţa apelor uzate, se pot grupa astfel:
■ ape menajere, care conţin poluanţi din resturi alimentare, săpun, detergenţi, microorganisme etc., substanţe care provin în general de la populaţie, din activitatea casnică, restaurante, hoteluri, zone de agrement, terenuri de sport etc.;
■ ape uzate industriale, care provin din apele folosite în procesele tehnologice industriale. Apele uzate rezultate de la minele de cărbune conţin substanţe în suspensie, pe cînd cele provenite de la fabricile de zahăr conţin atît substanţe organice dizolvate, cit şi suspensii;
■ apele uzate agricole, care provin de la crescătoriile de animale (vite, porcine, păsări etc.), conţinînd poluanţi sub formă de substanţe organice şi suspensii, precum şi cele rezultate în urma irigării terenurilor agricole, fiind poluate cu substanţe organice, pesticide, suspensii etc.;
* apele radioactive, care pot conţine substanţe radioactive rezultate pe cale naturală, ca exemplu fiind Rodonul (gaz foarte toxic), sau care conţin radi- onuclizi sub formă lichidă, gazoasă sau solidă, provenind de la extragerea şi prelucrarea minereurilor radioactive.
în funcţie de natura agenţilor poluanţi existenţi în apele uzate, poluarea poate fi diferenţiată în:
■ poluarea fizică, în special cu substanţe radioactive, poluarea termică, poluarea determinată de elementele insolubile plutitoare sau sedimentabile;
■ poluarea biologică, adică bacteriană, virotică şi parazitologică, caracterizată de prezenţa microorganismelor patogene, care găsesc condiţii optime de dezvoltare în apele calde şi murdare;
Fig. 13.5. Accident naval în Marea Nordului
68 Capitolul III. Domeniile de degradare a mediului
■ poluarea chimică, condiţionată de pătrunderea în apă a unor substanţe de natură organică (glucide, lipide şi proteine) sau anorganică (săruri).
Starea mediului acvatic în Republica Moldova
Fig. 13.6. Deversarea apelor reziduale
Monitorizarea nivelului de poluare a apelor în Republica Moldova este realizată de Ministerul Mediului şi Serviciul Hidrometeorologic de Stat, care are o reţea largă de puncte de supraveghere pe tot teritoriul ţării. Există două căi de impurificare a apelor: naturală (seismicitate, alunecări de teren, torente de noroi, furtuni violente etc.) şi antropică (poluarea biologică şi chimică). Un rol deosebit de mare în poluarea apelor revine activităţii antropice.
Apele reziduale (menajere şi industriale) care se scurg în rîurile mari şi mici constituie agentul
principal de poluare a resurselor acvatice (fig. 13.6). De menţionat că volumul de apă utilizată în diverse activităţi economice, atît din fluviile mari, cît şi din rîurile mici, este impunător, iar sistemele de epurare care funcţionează în republică nu asigură în măsura necesară epurarea apelor uzate.
Sursele de poluare biologică cu ape reziduale menajere, în special provenite din serviciul sanitar al localităţilor, devin medii favorabile de dezvoltare a bolilor infecţioase. Aceste ape se caracterizează printr- un conţinut sporit de bacterii patogene, avînd un potenţial epidemiologie mare. La acest tip de poluare se atribuie şi apele reziduale menajere de la complexele zootehnice, rezultate din spălarea gunoiului de grajd, în care se conţin mulţi nitrati.
Apele reziduale industriale sînt cele deversate de combinatele chimice, metalurgice, de termocentrale, de întreprinderile de fabricare a zahărului, de prelucrare a pieilor, de fabricare a amidonului, a alcoolului, a vinurilor, a produselor lactate. Ele conţin substanţe cu un grad mare de nocivitate.
Deosebit de gravă este poluarea chimică a apelor de suprafaţă, care are loc prin intermediul
substanţelor chimice folosite în agricultură şi în Rg UJ Gunojşte neautotizatâ industrie. Pesticidele, hidrocarburile, detergenţii, pe ma/u/ unui rîu
Tema 13. Degradarea mediului acvatic 69
clorurile, nitraţii, fenolii, unele elemente chimice ca mercurul, nichelul, plumbul, stronţiul, fosforul sînt foarte toxice pentru om şi vieţuitoarele mediului acvatic.
Un alt factor potenţial de poluare sînt gunoiştile de pe malurile rîurilor, în special după ploi mari, cînd sînt spălate şi duse de şuvoaie spre cursurile de apă (fig. 13.7).
Apele fluviului Nistru fac parte din clasa apelor moderat poluate. Dintre substanţele poluante au fost depistate concentraţii de produse petroliere, de gudron, azot amoniacal, nitraţi, dar valorile lor sînt în limite admisibile. Valori ceva mai mari decît limitele admisibile au concentraţiile de fenol şi fosfor. Prezenţa pes- ticidelor în apele fluviului nu a fost înregistrată. După cercetările din ultimii ani, cele mai poluate segmente ale fluviului Nistru sînt situate la sud de oraşele Soroca, Camenca, în apropierea oraşelor Rîbniţa, Tighina, Tiraspol (analizează cauza). Apa acestui fluviu este utilizată pe larg în industrie, pentru irigaţii. După o anumită tratare, apa Nistrului se utilizează ca apă potabilă.
Impactul poluării apelor asupra mediul înconjurător şi sănătatea omului este evident, şi anume:
■ excesul de substanţe organice din apele de suprafaţă (datorat poluării biologice, chimice) consumă oxigenul din ape, care nu trebuie să coboare sub nivelul limită de 4 mg/1, necesar dezvoltării organismelor de apă;
■ petrolul evacuat pe suprafaţa acvatică formează o peliculă uleioasă care împiedică schimbul de gaze cu atmosfera, modifică o serie de caracteristici fizico-chimice ale apei, acţionînd mecanic asupra florei şi faunei;
* hidrogenul sulfurat şi sulfurile influenţează calitatea apei prin consumul activ al oxigenului, afectînd întregul sistem acvatic;
■ detergenţii împiedică autoepurarea apei, otrăvesc microorganismele;
■ unele elemente, precum mercurul, sînt foarte toxice, influenţînd asupra sănătăţii umane, asupra florei şi faunei din apă practic la fel ca şi substanţele radioactive.
_ v
TERMENI-CHEIE
Poluanţi - substanţe şi agenţi care determină modificarea compoziţiei iniţiale a apelor în care sînt evacuaţi.
Poluare naturală a apei - poluare provenită de la sursele naturale de poluare, vulcani, cutremure, ploi etc.
Ape uzate - ape restituite în urma utilizării de către consumatori, care îşi schimbă compoziţia, suferind modificări ale calităţilor naturale.
Desalinizare - proces de îndepărtare a sărurilor din apele oceanice.
REPERE
® Se disting două căi de poluare a apelor: naturală, cînd modificările proprietăţilor fizico-chimice şi biologice ale apei se produc fără intervenţia omului,
v__________________________________________________________'________J
70 Capitolul III. Domeniile de degradare a mediului
şi artificială sau antropică, cînd acestea reprezintă o consecinţă a activităţii umane.
• Poluarea naturală are loc în urma unor fenomene naturale: apele de ploaie, cele provenite din topirea zăpezilor spală solurile şi aduc cu sine nisip, argilă, frunze şi alte resturi vegetale. Materiile organice se descompun treptat, modificînd unele proprietăţi fizico-chimice ale apei. De menţionat însă că aceste modifcări au o influenţă mică şi de scurtă durată asupra organismelor acvatice vii.
• Poluarea artificială se deosebeşte calitativ şi cantitativ de cea naturală. în cazul poluării naturale intervin substanţe care, de fapt, există în mod normal în apă în cantităţi reduse - substanţe cu care organismele contactează direct, în cazul poluării antropice intervin unii produşi de sinteză organică sau elemente chimice rare.
• Sursele de impurificare a apelor subterane sînt: accidentele miniere, infiltrarea apelor uzate de la suprafaţa solului, nerespectarea zonei de protecţie sanitară etc.
© Desalinizarea apei de mare constituie un mijloc extrem de costisitor de obţinere a apei potabile. Arabia Saudită se plasează pe primul loc în ceea ce priveşte desalinizarea apei de mare. Capitala Riyadh, situată în plin deşert, are o populaţie de peste 4 milioane de locuitori. 80% din populaţia acestui oraş este alimentată cu apa provenită de la uzinele de desalinizare din Golful Persic, aflat la 400 km. Desalinizarea apei se efectuează şi în alte ţări: SUA, Emiratele Arabe Unite, Kuwait, Japonia, Qatar, Spania, Italia, Iran.
v_________________________________________________________________)
EVALUARE
1. Defineşte termenul poluarea apei.
2. Scrie o comunicare geografică în care să argumentezi importanţa apei pentru mediul înconjurător.
3. Ce ştii despre poluarea naturală a apei?
4. Reprezintă grafic sursele de poluare artificială. Care dintre acestea sînt prezente în localitatea natală?
5. Descrie tipurile de poluare a apei. Ce tipuri de poluare există în Republica Moldova?
6. Explică impactul poluării apelor asupra mediului înconjurător.
7. Completează tabelul Cauze-efecte:
Cauze
Efecte
Prezenţa detergenţilor în apă
Prezenţa complexelor zootehnice în apropierea surselor de apă
Prezenţa peliculei uleioase de petrol pe suprafaţa apelor
Prezenţa substanţelor radioactive în apele de suprafaţă
Prezenţa substanţelor organice care depăşesc CMA în apele de suprafaţă
Tema î 3. Degradarea mediului acv
0 comentarii: